CALENDAR ORTODOX 1 MAI 2020. Sărbătoare importantă pentru toţi creştinii. Ce trebuie să faci pentru a atrage norocul

Ortodoxe
Sf. Proroc Ieremia; Sf. Cuv. Mc. Eftimie, Ignatie şi Acachie (Harţi)

Greco-catolice
Sf. pf. Ieremia; Sf. Iosif Muncitorul. Harţi

Romano-catolice
Ss. Iosif Muncitorul; Ieremia, profet

CALENDAR ORTODOX MAI 2020. Sărbători religioase în MAI 2020

Sfântul Proroc Ieremia este pomenit în calendarul creştin ortodox la 1 mai.

Alte articole

Calendar ortodox 20 ianuarie 2025. Sfântul Eftimie cel Mare, ocrotitorul femeilor. Rugăciunea care te apără de vrăjmaşii văzuţi şi nevăzuţi

Calendar ortodox 19 ianuarie 2025. Sfântul Macarie cel Mare, înzestrat cu darul tămăduirii şi al prorociei

Este unul din profeţi mari ai Vechiului Testament. A trăit în jurul anului 600 î.Hr., când israeliţii au fost luaţi în robia babilonică de către împăratul Nabucodonosor.

Sfântul Ieremia era preot şi a început misiunea sa profetică la vârsta de 15 ani. Atunci Domnul a atins cu mâna Sa gura lui Ieremia şi a spus: „Iată, am dat cuvintele Mele în gura ta. Iată, te-am pus astăzi peste neamuri, peste împăraţi, ca să dezrădăcinezi, să strici, să risipeşti şi să biciuieşti păcatele cele de moarte şi fărădelegile poporului, şi iarăşi să zideşti şi să propovăduieşti pocăinţa şi întoarcerea spre viaţă” (Vieţile Sfinţilor).

Predica sa de început vestea poporului judecata aspră a lui Dumnezeu şi nenorocirile ce se vor abate asupra Ierusalimului, din cauza idolatriei în care căzuse.

Pentru că, în acele vremuri, poporul iudeu, deşi se închina Dumnezeului Celui adevărat, Care l-a scos din Egipt, nu-I slujea însă cu adevărat. Căci fiind răzvrătit de neamurile cu care se amestecase, a deprins obiceiurile acestora şi o mare parte din iudei slujea şi divinităţilor păgâne. Erau idoli aşezaţi nu numai în jurul Ierusalimului, pe dealuri şi prin văi, ci chiar şi în Ierusalim, lângă templul zidit de regele Solomon, cărora le aduceau jertfe ca şi lui Dumnezeu Celui viu.

 TRADIŢII şi OBICEIURI în luna MAI. De ce este bine să bei vin în prima zi a lunii

În timpul său au domnit patru regi: Iosia, Ioachim, Iehonia şi Sedechia.

A fost închis de către regele Ioachim în vremea în care Israelul era sub stăpânirea chaldeilor lui Nabucodonosor. În perioada în care Nabucodonosor schimba după voia sa regii Israelului, Sfântul Proroc Ieremia îi îndemna pe iudei să se supună jugului străin, căci este trimis de Dumnezeu pentru curăţirea păcatelor lor. A fost socotit trădător şi aruncat în închisoare.

A fost şi profetul decăderii împărăţiei lui Iuda, proorocind că babilonienii vor cuceri cetatea. A profeţit şi anii robiei, 70 de ani.

Sfântul Ieremia a mai proorocit şi despre Patimile Mântuitorului Hristos iar, când era în Egipt, a proorocit despre sfărâmarea idolilor şi despre venirea în Egipt a Preacuratei Născătoare de Dumnezeu cu Pruncul.

A fost ucis cu pietre în timpul refugierii iudeilor lor în Egipt, după distrugerea Templului. 

Armindeni sau Ziua Beţivului se sărbătoreşte pe 1 Mai. De ce trebuie să pui pelin pe masă în această zi

Această dată este considerată începutul primăverii, iar sărbătoarea se ținea pentru roadele pământului și pentru a evita dezastrele naturale, precum grindina sau seceta.

Arminden este de fapt o zeitate a vegetației, așadar sărbătoarea are origini păgâne. Se obișnuiește ca în aceasta zi sa se pună câte un pom sau câte o crenguță verde la poartă, ușa sau ferestrele caselor. Este supranumită și sărbătoarea lui Ieremia, de la vechiul slav Ieremii nidini (ziua lui Ieremia).

În tradiția rurală, armindenul era un copac curățat de crengi și împodobit cu spice de grâu:

„Tinerii plecau în pădure, în munte și tăiau cel mai înalt copac (brad sau fag), pe care îl puteau aduce ei pe umeri. Îl curățau de crengi, dar la vârf îi lăsau câteva, pe care le împodobeau. Armindenul era ridicat, până la prânz, în centrul satului. Pe tulpină se puneau cununi de flori și spice de grâu. Urma o întrecere a tinerilor care se adunau și puneau uneori pariuri, câștigând cel ce putea să se urce până sus. În sâmbăta premergătoare Armindenului, din fiecare familie pleca cineva să aducă câte un mesteacăn tânăr și crengi înfrunzite de tei. În zori, mult înainte de răsăritul soarelui, când abia se înălța Luceafărul de ziuă și roua nu a fost smintită de lumină, fiecare gospodar punea mesteacănul la poartă și crengi de tei la streșinile casei și ale șurii. Apoi își împodobeau interiorul casei cu flori de iasomie și tei.”

SUPERSTIȚII DE ARMINDENI

1. Gospodarii pun ramuri verzi la porți pentru a avea un an prosper: recoltă bogată, familie sănătoasă, bani mulți în punguță. Ramurile verzi care se pun în fața casei trebuie să vină din cea mai apropiată pădure. Este un mare păcat dacă sunt tăiați copacii apropiați de casă.

2. Armindenul, creanga verde din păduri, se pune noaptea, pe nevăzute, la fetele de măritat și la casele oamenilor harnici. Feciorii din Banat fac în noaptea zilei de 30 aprilie spre 1 Mai, fără a fi văzuți.

3. Totodată, pe 1 Mai încep să se culeagă plantele medicinale amare. De asemenea, este important de știut că în această zi pelinul are puteri magice.

4. La masa de prânz, se pune pelin lângă tacâmuri, pentru a îndepărta duhurile rele din încăpere și a ușura digestia.

5. Oamenii de la sate seamănă în ziua de Armindeni doar pepeni, castraveți și anumite soiuri de fasole.

6. Porumbul este de preferat să fie semănat până la Armindeni, altfel acesta nu va da roade.