Ortodoxe: Sfinţii Mucenici Chiric și Iulita
Greco-catolice: Sf. m. Chiriac și mama sa Iulita
Romano-catolice: Ss. Bonaventura, ep. înv. **; Vladimir
Sfânta Iulita a trăit în timpul împăratului păgân Dioclețian (284-305). La scurt timp după nașterea fiului său, Chiric, Iulita a rămas văduvă, conform crestinortodox.ro. Când Dioclețian a început persecuțiile împotriva creștinilor, Sfânta Iulita și-a luat fiul și a plecat din Iconia în Seleucia. Din cauza credinței sale, a fost arestată și adusă în fața judecătorului.
Judecătorul a încercat să o convingă să renunțe la credința în Hristos și l-a luat pe Chiric pe genunchi, adresându-i câteva cuvinte. Chiric, deși avea doar trei ani, i-a spus: „Eu sunt creștin și vreau cu mama mea!”. Aceste cuvinte l-au înfuriat pe judecător, care l-a lovit pe Chiric cu piciorul. Copilul a căzut pe trepte și a murit. Mama lui a fost supusă la torturi groaznice, iar în final i s-a tăiat capul.
Moaștele sfinților mucenici Chiric și Iulita sunt cunoscute pentru minunile lor. O parte din sfintele lor rămășițe se află la Ohrida, în Biserica Sfintei Născătoare de Dumnezeu Vindecătoarea.
Mucenicii Tăi, Doamne, întru nevoinţele lor, cununile nestricăciunii au dobândit de la Tine, Dumnezeul nostru. Că având tăria Ta, pe chinuitori au învins; zdrobit-au şi ale demonilor neputincioase îndrăzniri. Pentru rugăciunile lor, mântuieşte sufletele noastre si implineste dorintele, Hristoase Dumnezeule.
Propovăduind pe Cuvântul, Cel Ce cu adevărat S-a născut din Tatăl şi S-a întrupat din Fecioara, v-aţi făcut mărturisitori patimilor Lui, prin patimi şi prin moarte.
Învrednicitu-v-aţi de cămările cele cereşti şi de săvârşirea cea luminată şi de lauda cea veşnică, măriţilor mucenici, pierzând boldurile diavolului cu ostenelile pătimirilor.
Pentru ce m-ai lepădat de la faţa Ta, Cel Ce eşti lumină neapusă şi m-a acoperit întunericul cel străin pe mine, ticălosul? Te rog, întoarce-mă şi la lumina poruncilor Tale îndreptează căile mele.
Veniţi, iubitorilor de mucenici, să lăudăm pe mărgăritarele cele înţelegătoare şi nevoitorii Domnului: pe Chiric şi pe maica lui. Căci, hrănindu-l pe el cu lapte timp de trei ani, l-a adus jertfă fără de prihană lui Dumnezeu. Pentru aceea, a luat de sus, împreună cu dânsul, cununile biruinţei şi se veselesc împreună cu Hristos, către care să strigăm cu credinţă: rugaţi-vă lui Hristos Dumnezeu, să dăruiască iertare de greşeli celor ce cu dragoste prăznuiesc sfântă pomenirea voastră. Amin!