Ortodoxe: Sfântul Antonie cel Mare
Greco-catolice: DUMINICA 29 dR (a Vindecării celor 10 leproși). Sf. cuv. Antonie cel Mare
Romano-catolice: Sf. Marcel I, pp.
Sfântul Antonie cel Mare a trăit în secolul al III-lea și începutul secolului al IV-lea, scrie crestinortodox.ro. Părinții lui erau creștini, așa că el a crescut în dragoste de Hristos. Avea doar 20 de ani când părinții lui au plecat în veșnicie, moment în care a început să-şi pună întrebări legate de drumul său în viață. Atunci a auzit în biserică cuvintele lui Hristos: “Dacă voiești să fii desăvârșit, du-te, vinde averea ta, da-o săracilor și vei avea comoară în cer; după aceea, vino și urmează-Mi” (Matei 19, 21).
Provenind dintr-o familie înstărită, Sf Antonie a simţit că aceste cuvinte îi sunt adresate. Drept urmare, și-a împărțit averea la săraci, și-a încredințat sora unei comunități de fecioare și s-a retras în singurătate.
După ce s-a nevoit o perioada într-o colibă de lângă satul natal, Antonie s-a mutat într-un mormânt idolesc. La vârsta de 35 de ani, se mută la marginea deșertului, unde locuieşte vreme de 20 de ani. Din cauza atacurilor diavoleşti care îi consumă toată energia, Antonie decide să părăsească acel loc.
După ce face o călătorie la Alexandria ca să-i încurajeze pe creştinii prigoniți de împăratul păgân Maximus, Antonie se stabilește în deşert, unde rămâne până la sfârșitul vieții. Înainte să treacă la cele veșnice, asupra lui s-au pogorât îngeri. S-a bucurat la vederea lor, apoi și-a dat sufletul. Ucenicii lui l-au îngropat, însă nimeni nu i-a descoperit mormântul până acum.
Sfinte Părinte Antonie, cel ce te-ai învrednicit să fii vas ales al Mântuitorului Hristos prin credinţă şi prin viaţa ta curată, du rugăciunile noastre către Dumnezeu şi roagă-L pentru sănătatea, pentru mântuirea, pentru ajutorul şi pentru iertarea păcatelor tuturor celor ce aleargă la ajutorul tău cel sfânt.
Cel ce ai fost pe pământ şi durerile noastre le ştii şi păcatele noastre le cunoşti, nu trece cu vederea glasurile de rugăciune ale celor ce aleargă la mijlocirea Ta şi nu te uita la nevrednicia celor ce Te roagă, ci la slavă şi mila lui Dumnezeu, pe care tu L-ai mărturisit şi spre Care se îndreaptă rugăciunea ce ți-o aducem cu atâta nădejde.
Slăvite făcător de minuni, părintele săracilor, ocrotitorul văduvelor, sprijinitorul orfanilor, alesul vas al Mântuitorului Hristos, vino cu obişnuita ta îndurare în ajutorul nostru, prin rugăciunile tale, către Dumnezeu, ca să fim mângâiaţi în nevoi, ca să fim sprijiniţi în necazuri, ca să fim apăraţi de primejdii, de ispite, de pofte netrebnice şi de păcate.
Ocroteşte-ne pe noi şi familiile noastre şi ne păzeşte paşii vieţii pe cărările mântuirii.
Bunule Părinte Antonie, cel ce ai făcut din pustiul Egiptului loc de preaslăvire al Marelui Dumnezeu şi al Mântuitorului Hristos, fă şi din pustiul sufletului nostru, ars de necredinţa şi ros de patimi, loc plăcut ţie, în care să se sălăşluiască virtutea şi să răsară crinul bine mirositor al faptelor creştine, prin tine să se mărească numele cel sfânt al Tatălui, al Fiului şi al Sfântului Duh. Amin.