CALENDAR ORTODOX 2017: Ce sfinţi pomenim în VINEREA MARE

Ortodoxe 
Sfânta și Marea Vineri (Zi aliturgică. Denia Prohodului Domnului) 
Ier. Pahomie de la Gledin, episcopul Romanului; Sf. Ier. Martin Mărturisitorul, episcopul Romei ; Sf. Mc. Tomaida

Greco-catolice 
Sfânta și Marea Vineri (Patimile și moartea Domnului). Sf. ap. Aristarh, Pud și Trofim — apostoli din cei 70. Prohodul Domnului. Post și ajun

Romano-catolice 
Vinerea Sfântă (Patima și moartea Domnului) (post și ab.) 
Ss. Tiburțiu, Valerian și Maxim, m.; Liduina, fc.; Fer. Isabela, fc. m.

Vinerea Mare este zi de mare doliu pentru că în această zi a fost răstignit și a murit Mântuitorul lumii. Zi aliturgică (nu se slujește Sfânta Liturghie), pentru că Liturghia reprezintă jertfa nesângeroasă a lui Hristos, în chipul pâinii și al vinului, iar cele două jertfe nu se pot aduce în aceeași zi.

Alte articole

Calendar ortodox 24 decembrie 2024. Tradiții și obiceiuri în Ajunul Crăciunului. Alimentul pe care trebuie să-l mănânci, pentru a fi sănătos tot anul

Calendar ortodox 23 decembrie 2024. Sfinţii 10 mucenici din Creta. Rugăciunea pe care e bine să o spui cu o zi înainte de Ajunul Crăciunului

Denia din Sfânta și Marea Vineri cuprinde rânduiala Prohodului Domnului, o alcătuire de slujbă în trei stări, cu o melodie frumoasă, cântată și de credincioși, pe care se cântă textele rânduite de Sfânta Biserică, texte numite Prohodul Domnului, ce se încadrează la slujba Utreniei din Sâmbăta Mare, din Sâmbăta Sfintelor Pătimiri și care se oficiază, de fapt, vineri seara.

Slujba se încheie cu procesiunea de înconjurare a bisericii, care simbolizează înmormântarea Domnului.

Sfântul Ierarh Pahomie, episcopul Romanului, este pomenit în calendarul creștin ortodox la 14 aprilie. 
Călugărit la Mănăstirea Neamț, a fost hirotonit ierodiacon și ieromonah, la scurt timp a fost ales mare eclesiarh, apoi egumen.

La începutul secolului al XIII-lea a plecat pentru doi ani la Kiev și Rostov

Reîntors în Moldova s-a așezat într-o „sihăstrie” în apropierea Mănăstirii Neamț

În 1707 a fost ales episcop al Romanului; la sfârșitul anului 1713 s-a retras din scaunul arhieresc, iar în 1717 a plecat din nou la Kiev, unde a rămas până la sfârșitul vieții.

Este unul dintre reprezentanții de frunte ai spiritualității monahale românești (Dicționarul Teologilor Români, 1996). 
Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în ședința din 14-15 noiembrie 2006 a aprobat canonizarea Sfântului Cuvios Ierarh Pahomie de la Gledin, având ziua de sărbătorire pe 14 aprilie.

Astăzi este pomenit și Sfântul Martin Mărturisitorul, care a fost ales în scaunul episcopal al Romei în anul 649.

Sfântul Martin s-a aflat în mijlocul evenimentelor cauzate de erezia monotelită. Cu un an înainte întronizării sale a fost emis un edict dogmatic numit „Typos”, promovat de împăratul Constans al II-lea (641-668), prin care se încerca un compromis între dogma ortodoxă și erezia monofizită, determinând astfel erezia monotelită (conform căreia în Iisus Hristos nu a existat decât o voință, cea divină).

Sfântul Martin a convocat un sinod în Palatul Lateran din Roma, prin care a condamnat atât edictul în cauză cât și monotelismul ca erezie. Pentru acțiunile sale împotriva monotelismului, Sfântul Martin a fost arestat și a fost ținut în captivitate un an, după care a fost trimis la Constantinopol, pentru a fi judecat.

A fost condamnat la moarte pentru înaltă trădare, condamnare care i-a fost comutată la exil pe viață, în insula Cherson, unde Sfântul Martin a murit după doi ani (sursa: vol. „Viețile Sfinților”).