CALENDAR ORTODOX 2019. Un sfânt drag românilor este sărbătorit joi. Sunt pomeniţi şi sfinţii care protejează sănătatea

Ortodoxe
Mutarea Sf. Ap. şi Evanghelist Ioan;
Sf. Voievod Neagoe Basarab; Dreptul Ghedon

Greco-catolice
Săvârşirea din viaţă a Sf. ap. şi ev. Ioan

Romano-catolice
Ss. Cosma şi Damian, m.; Ghedeon

Mutarea Sfântului Apostol şi Evanghelist Ioan la cele veşnice este pomenită în calendarul creştin ortodox la 26 septembrie.

Alte articole

Calendar ortodox 21 aprilie 2025. A doua zi de Paște. Rugăciunea de mare ajutor pe care să o rostești

Calendar ortodox 20 aprilie 2025. Sfintele Paşti, Învierea Domnului. Cea mai mare sărbătoare a creștinătății

Sfântul Ioan Evanghelistul a fost fiul lui Zevedei şi al Salomiei, care era fiica dreptului şi sfântului Iosif, logodnicul Fecioarei Maria. Sfântul Iosif a avut patru fii: Iacov, Simeon, Iuda şi Iosie şi trei fete: Estera, Marta şi Salomi.

Sfântul Ioan a fost martor al botezului Domnului, alături de fratele său Iacov şi de Petru. S-a învrednicit să contemple schimbarea la faţă a Mântuitorului pe Muntele Tabor, a fost de faţă la învierea fiicei lui Iair şi este alături de Iisus Hristos, în suferinţa sa din Grădina Ghetismani.

Este cel căruia, aflat pe cruce, Mântuitorul o încredinţează pe Maica Sa. După adormirea Maicii Domnului, Sfântul Ioan a mers la Efes în călătorie misionară.

Din porunca împăratului Domiţian (81-96), a fost exilat în insula Patmos, din Marea Egee. Aici Sfântul Ioan a avut o revelaţie despre vremurile din urmă ale omenirii, cuprinsă în cartea Apocalipsei, care se află între scrierile Noului Testament.

După moartea lui Domiţian, Sfântul Apostol s-a întors la Efes, unde a hirotonit episcopi şi preoţi.

Evanghelia Sfântului Ioan, scrisă în Efes, spre deosebire de celelalte trei Evanghelii care sunt cuprinse în cartea Noului Testament, are un pronunţat caracter mistic.

Sfântul Apostol şi Evanghelist Ioan a murit în pace în timpul împăratului Traian (98-117).

Astăzi este sărbătorit şi Sfântul Voievod Neagoe Basarab.

Sfântul Voievod Neagoe Basarab a fost canonizat în şedinţa de lucru a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în zilele de 8-9 iulie 2008.

Potrivit Tomosului de proclamare a canonizării, editat de Cancelaria Sfântului Sinod, Sfântul Voievod Neagoe Basarab a rămas în memoria poporului român şi a tradiţiei ortodoxe prin opera sa intitulată „Învăţăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Theodosie”, prima creaţie de valoare universală a literaturii române, un adevărat testament duhovnicesc, pedagogic, filosofic şi enciclopedic.

Proclamarea oficială a canonizării a avut loc la 26 octombrie 2008, la Catedrala Patriarhală din Bucureşti.

Binecredinciosul voievod Neagoe Basarab s-a născut în ultimul sfert al veacului al XV-lea, probabil în 1481 sau 1482. Tatăl său era din neamul Basarabilor, iar mama sa era din familia Craioveştilor.

Sfântul Neagoe, înrâurit de credinţa mamei sale, a crescut deprins cu valorile şi trăirea creştină. Ctitoria străbunicilor săi, Mănăstirea Bistriţa din Oltenia, unde se retrăsese Sfântul Nifon al Constantinopolului, chemat în Ţara Românească de voievodul Radu cel Mare, a devenit şcoală duhovnicească pentru Neagoe.

A preluat domnia Ţării Româneşti în anul 1512. A reuşit în timpul domniei sale să aducă linişte şi prosperitate, într-o vreme când greutăţile apăsau asupra ţării, ca şi asupra Bisericii Ortodoxe din Balcani.

În 1517 cere şi obţine de la Patriarhia ecumenică canonizarea fostului său învăţător, patriarhul Nifon. Pe racla în care au fost aşezate moaştele şi care se păstrează la mănăstirea athonită Dionisiu, domnul român este reprezentat închinându-se sfântului.

În timpul domniei sale a fost construită Mănăstirea Curtea de Argeş, unde se află şi sfintele moaşte ale voievodului.