Ortodoxe: Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena
Greco-catolice: SF. ÎMPĂRAȚI CONSTANTIN ȘI ELENA
Romano-catolice: Ss. Cristofor Magallanes, pr. şi îns., m. *; Elena, mama împ. Constantin; Eugen de Mazenod, ep.
Sfântul Constantin a fost fiul împăratului Constantius Chlorus și al Elenei. După moartea tatălui său, Constantin urmează la tron, dar acest lucru generează un conflict cu Maxentiu, fiul împăratului Maximian, care voia să ocupe el tronul, potrivit crestinortodox.ro.
În ziua premergătoare luptei cu Maxentiu, în anul 312, Constantin a văzut pe cer o cruce luminoasă și o inscripție: In hoc signum vinces (prin acest semn vei birui). Noaptea, în vis, i s-a arătat Mântuitorul care l-a îndemnat să pună semnul sfintei cruci pe toate steagurile armatei sale. Constantin urmează sfatul şi obține victoria.
În anul 313, împăratul dă un decret prin care opreşte prigonirea creștinilor și, astfel, creștinismul devine religie permisă în imperiu. Religia creștină va deveni religie de stat, în vremea împăratului Teodosie cel Mare (379-395).
Tot Împăratului Constantin cel Mare i se datorează şi ziua de duminică liberă. Prin legea din 321, acesta a decis ca duminica să fie zi de odihnă în Imperiu. Împăratul Constantin a adoptat legi care interziceau adulterul și avortul, abandonarea copiilor nou născuți, răpirea copiilor și vinderea copiilor din motive de sărăcie.
De numele lui se leagă și Consiliul de la Niceea, în cadrul căruia s-a decis ca Paştele să fie sărbătorit în prima duminică de după luna plină a echinocțiului de primăvară.
Împăratul Constantin a murit în anul 337, la zece ani de la trecerea la cele veșnice a mamei sale. Împărăteasa Elena, mama sfântului Constantin, este cea care a descoperit pe dealul Golgotei, crucea pe care a fost răstignit Hristos. A zidit Biserica Sfântului Mormânt, Biserica din Bethleem, pe cea din Nazaret și multe alte sfinte locașuri.
Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, cei ce sunteţi mai cinstiţi decât toţi împăraţii, aleşii lui Dumnezeu, căzând înaintea voastră, cu lacrimi vă rugăm: Daţi-ne mângâiere şi nouă, celor ce suntem în necazuri; voi sunteţi mijlocitori Sfintei Treimi şi puteţi să ne ajutaţi nouă.
Auziţi-ne şi pe noi acum, alungaţi de la noi necazurile şi nevoile ce vin asupra noastră în această vremelnică viaţă şi vindecaţi neputinţele noastre, tămăduiţi bolile noastre, potoliţi răutatea noastră, izgoniţi pe vrăjmaşii noştri văzuţi şi nevăzuţi. Daţi-ne nouă ca în pace şi în linişte să trăim; ajutaţi-ne nouă cu sfintele voastre rugăciuni. Pentru mântuirea sufletelor noastre faceţi milă cu noi acum, când cu frică şi cu umilinţă zicem către voi aşa: Bucuraţi-vă, părinţii creştinilor! Amin.