Calendarul ortodox 22 iunie 2024: Sfântul Grigorie Dascălul s-a născut în București, în anul 1765. Încă din tinerețe, a dovedit o sete de cunoaștere remarcabilă, studiind la vestitul Colegiu „Sfântul Sava”, unde a aprofundat limbile clasice- latina și greaca- precum și teologia, gramatica și alte științe.
Dornic de o viață dedicată complet lui Dumnezeu, Grigorie a intrat în monahism la Mănăstirea Neamț, unde a devenit ucenicul Sfântului Paisie Velicicovski.
În anul 1823, Sfântul Grigorie Dascălul a fost ridicat la rangul de Mitropolit al Țării Românești, direct din treapta de ierodiacon.
CALENDAR ORTODOX 22 IUNIE 2024. Sfântul Grigorie a fost și un traducător dedicat al operelor Sfinților Părinți. Printre acestea, se remarcă traducerile scrierilor Sfântului Ioan Gură de Aur, despre care spunea: „Cât este de dulce vorba sfântului și cât folos poate să pricinuiască cititorilor, singuri cei ce le vor citi vor mărturisi. Ca eu nu îndrăznesc a zice ceva, ca să nu micșorez cu gângăvia mea ființa lor sau a dulcetii sau a folosului. Iar dacă Dumnezeu mă va ține sănătos în surghiun, ajutând El, cu rugăciunile Sfântului, voi mai scrie.”
Pe fiii săi duhovnicești îi îndemna să lucreze „cele bune” și să trăiască „după cum zice Apostolul, cu înfrânare, cu dreptate și cu bună-credință”. A subliniat importanța căutării sfaturilor înțelepte ale Sfinților Părinți și aplicarea acestora în viața de zi cu zi, considerându-i drept „doctori iscusiți și care nu mint”.
Când sunt Mosii de vara 2024. Ce este bine să dai de pomană. Superstiţii de Sâmbăta Morţilor
Canonizarea Sfântului Ierarh Grigorie Dascălul a fost proclamată pe 21 mai 2006, de ziua hramului Catedralei Patriarhale din București, Sfinții Împărați Constantin și Elena. Moaștele sale se află la Mănăstirea Căldărușani din județul Ilfov, unde credincioșii se adună pentru a se ruga și a cinsti memoria sa.
Sărbătoarea Moșii de vară nu are o dată fixă în fiecare an, ci este influențată de data în care se sărbătoresc Rusaliile. Anul acesta, Rusaliile 2024 vor fi pe data de 23 iunie, iar sărbătoarea Moșii de Vară 2024 se va prăznui pe 22 iunie, în ziua de sâmbătă, zi denumită și Sâmbăta Morților.
Sărbătoarea Moșii de vară mai este denumită în calendarul ortodox și Sâmbăta Morților, zi în care se pomenesc cei care nu mai sunt printre noi, zi în care se împart pomeni.
De Moșii de vară, creștinii respectă cu sfințenie ritualuri menite să aducă liniște și pace. În fiecare zonă a țării, creștinii merg la biserică cu pachete de mâncare și colivă, pentru a le împărți persoanelor nevoiașe. Scopul acestui gest este de a-i pomeni pe cei dragi care au plecat din această lume.
În zi de sărbătoare, femeile împart mâcarea gătită în vase de lut ori porțelan și în căni ori vase de lemn. Pomana se împarte oamenilor sărmani, dar se oferă și oamenilor din biserică, rudelor și vecinilor.
Pe vremuri, se dădeau de pomană colaci simpli din făină și apă, unși cu miere. Se mai făceau colive și fierturi dulci cu lapte și ovăz și se ofereau fructe. Obiceiul s-a păstrat peste veacuri și azi, fiecare creștin pregătește câteva bucate specifice pentru vasele pe care le împarte la moșii de vară 2024. Gospodinele adaugă în coșurile cu bucate sarmale în foi de viță, pilaf, o bucată de friptură, orez cu lapte, o prăjitură cu cireșe sau cu vișine și o sticlă cu vin roșu. În multe locuri din țară, se împart de pomană căni cu cireșe legate la tortițe.
Se spune că pomana trebuie să fie caldă, deoarece mirosul bucatelor calde îi va sătura și pe cei decedați. Se împarte colivă făcută în casă de gospodine, orez cu lapte, colaci, vin, dar și cireșe.
În această perioadă, gospodinele cinstesc suita celor trei sărbători: Moșii de vară, Rusaliile și Sărbătoarea Sfintei Treimi. Se obișnuiește să se împartă și ceapă verde, dar și usturoi, ofrande care rodesc în gospodărie.
Se împart vase umplute cu lapte dulce, apă proaspătă, vin sau bere.
Mâncarea împărțită de Sâmbăta Morților trebuie să conțină și unul dintre următoarele preparate: plăcinte, carne de miel, colaci și orez cu lapte.
Femeile merg la mormintele celor decedați și aprind lumânări în fiecare colț al locului de veci. În unele zone ale țării, după slujba de pomenire, creștinii merg la mormintele celor dragi împreună cu preotul, iar acolo preotul săvârșește o mică slujbă și mormântul este stropit cu vin.
Cea mai importantă tradiție a sărbătorii este mersul la biserică, ascultarea slujbei și datul de pomană persoanelor nevoiașe.
În anumite zone ale țării, se împart bucate către persoane străine, deoarece se spune că nu este bine să dai pomeni rudelor.
Se împart căni noi și înflorate. Pe vremuri, de toarta ulcelei care era împărțită se legau flori ori se prindeau cireșe. Scopul cănilor împărțite este acela de a avea din ce bea apă cel trecut în neființă.
În Moldova, cănile se umplu cu apă proaspăt scoasă din fântână, iar în locul acela se lasă un ban drept plată. Se spune că apa este obținută datorită muncii altora, iar dacă nu o plătești, atunci pomana nu va fi plătită.
Casele, ferestrele și ușile se împodobesc cu crengi de tei, care înainte se duc la biserică pentru a fi sfințite.
În anumite zone ale țării, în Nord, ferestrele se ung cu usturoi și leușten, pentru ca duhurile rele să ocolească gospodăria.
De Moșii de vară, în anumite zone ale țării, de sute de ani se respect o serie de obiceiuri. Chiar dacă unele dintre ele sunt doar superstiții, oamenii încă țin cont de sfaturile zilei și nu fac mai multe treburi în case ori gospodării.
Se spune că nu este bine să pleci din biserică înainte de terminarea slujbei Sfintei Liturghii, altfel citirile nu mai au niciun efect.
În această zi nu este bine să te cerți cu nimeni.
Nu este bine să se facă curat în această zi. Să nu se folosească mătura, altfel se ridică praful în ochii răposaților.
De asemenea, se spune că nu se aruncă gunoiul în Sâmbăta Morților, ca să nu ajungă în mâncarea morților.
De Moșii de vară nu este bine să mergi la o fântână și nici să treci printr-o răscruce de drumuri izolată ori părăsită, deoarce se spune că pe acolo trec spiritele rele.
În Sâmbăta Morților, femeile nu au voie să tricoteze ori să toarcă, altfel cele dăruite în pomană nu vor ajunge către cei pomeniți.
În Bucovina, niciun membru al familiei nu are voie să mănânce până când nu se termină de împărțit pomana.
În această zi nu e bine să dormi afară sau la altcineva decât în propria casă, pentru că morții bântuie până în această zi, când se întorc în mormânt.
„Pomenește, Doamne, pe cei ce intru nădejdea Învierii și a vieții celei ce va să fie au adormit, părinti și frați ai noștri și pe toți cei care intru dreaptă credință s-au săvârșit, și iartă-le lor toate greșelile pe care cu cuvântul său cu fapta sau cu gândul le-au săvârșit, și-i așază pe ei, Doamne, în locuri luminoase, în locuri de verdeață, în locuri de odihnă, de unde au fugit toată durerea, întristarea și suspinarea, și unde cercetarea Feței Tale veselește pe toți sfinții Tăi cei din veac. Dăruiește-le lor si noua Imparatia Ta si impartasirea bunatatilor Tale celor negraite si vesnice si desfatarea vietii Tale celei nesfarsite si fericite. Că Tu ești învierea și odihna adormiților robilor Tăi (numele), Hristoase, Dumnezeul nostru, și Ție slavă înălțăm, împreuna și Celui fără de început al Tău Părinte și Preasfântului și Bunului și de viață făcătorului Tău Duh, acum și pururea și în vecii vecilor. Cu sfinții odihnește, Hristoase, sufletele adormiților robilor Tăi, unde nu este durere, nici întristare, nici suspin, ci viață fără de sfârșit! Amin!”