Sfântul Foca este cunoscut pentru ospitalitatea sa și actele de caritate, cum ar fi împărțirea hainelor și mâncării săracilor înainte de moartea sa.
Ortodoxe: Aducerea moaştelor Sfântului Foca
Greco-catolice: Aducerea moaștelor în Constantinopol a Sf. m. Foca; Sf. pf. Ezechiel; [Sf. Brigitta, patroana Europei]
Romano-catolice: SS. BRIGITTA, călug., patroană a Europei; Ezechiel, profet
Povestea Sfântului Foca subliniază dedicarea sa față de credință și spiritul său de sacrificiu. A fost cunoscut pentru faptele sale bune și pentru modul pașnic în care a acceptat martiriul, ceea ce i-a adus respect și venerare continuă în rândul credincioșilor ortodocși. Sărbătoarea mutării moaștelor sale amintește de impactul spiritual pe care l-a avut și continuă să-l aibă asupra comunității creștine.
Sfântul Mucenic Foca a trăit în Sinope, în timpul împăratului Traian, potrivit crestinortodox.ro. Aflând dregătorul cetății că acesta este creștin, a trimis soldați să-l ucidă. Văzându-i, Foca a înțeles că i se apropie sfârșitul. Cu toate acestea, inițial nu a recunoscut că el este cel căutat, ci i-a invitat pe ostași să rămână la el acasă, oferindu-le mâncare, băutură și adăpost, promițând că a doua zi îi va duce la Sfântul Foca. Soldații au acceptat.
În acea noapte, mucenicul nu a dormit. A mers în grădină, a mângâiat florile pentru ultima dată, și-a săpat mormântul, a împărțit haine și mâncare săracilor și s-a rugat. Dimineața, când ostașii l-au întrebat unde este Foca, le-a mărturisit că el este. Cutremurați, aceștia au fost nevoiți să împlinească porunca dregătorului.
Sfântul Foca este cinstit anual pe 22 septembrie. Pe 23 iulie, Biserica Ortodoxă comemorează mutarea moaștelor Sfântului Foca din Sinope, unde a fost episcop, la Constantinopol, în anul 403.
În această zi, tradițiile ortodoxe impun anumite interdicții gospodărești:
Şi părtaş obiceiurilor şi următor scaunelor apostolilor fiind, lucrare ai aflat, de Dumnezeu insuflate, spre suirea privirii la cele înalte. Pentru aceasta, cuvântul adevărului drept învăţând şi cu credinţa răbdând până la sânge Sfinţite Mucenice Foca, roagă-te lui Hristos Dumnezeu să mântuiască sufletele noastre. Dorind să laud astăzi Dumnezeiasca ta pomenire, luminează-mi sufletul cu Razele cele Luminătoare ale Duhului, păstorule şi mucenice mărite al Dumnezeului nostru, Cel Ce toate le ţine.
Luminat te-ai îmbogăţit cu Dumnezeiasca laudă a mucenicilor, încuviinţându-te cu frumuseţile păstoriei şi cu sângele sfinţitei nevoinţe roşindu-ţi podoaba ta, de Dumnezeu fericite. Întărindu-ţi cugetul cu nădejdea celor mai bune, Preaînţelepte Mucenice Foca, pe cel ce era tare întru răutate l-ai slăbit de tot şi ai alergat către ceruri, purtător de biruinţă preaales. Dezlegatu-s-a blestemul strămoşilor, Preacurată, că ai născut pe Dumnezeu Cel mai înainte de veci, născându-Se Prunc Tânăr şi înnoind cu adevărat toată firea omenească. Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh. Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).