Calendar ortodox 29 aprilie 2024. Săptămâna Mare este săptămâna Patimilor lui Iisus Hristos. Pe tot parcursul acesteia, credincioșii se spovedesc, se roagă și merg la biserică, purificându-se pentru a întâmpina Învierea Domnului și a primi Sfânta Împărtășanie.
Astfel, această săptămână este una de introspecție și de pregătire duhovnicească pentru celebrarea Paștelui. Prima zi din Săptămâna Patimilor este Lunea Mare, care anul acesta pică pe data de 29 aprilie. Lunea Mare este considerată ca fiind prima zi a Patimilor lui Iisus și urmează după Duminica Floriilor, care este sărbătorită pe data de 28 aprilie.
Sfinţii 9 Mucenici din Cizic sunt pomeniţi în calendarul creştin ortodox la 29 aprilie.
Numele lor sunt Teognid, Ruf, Antipatru, Teostih, Artema, Magn, Teodot, Tavmasie şi Filimon. Erau originari din diferite locuri şi ţări dar s-au aflat împreună în această cetate, unde Îl preamăreau pe Hristos şi cu toată îndrăzneala, în acea perioadă în care creştinii erau urmăriţi, schinguiţi şi omorâţi, Îl propovăduiau pe El, că este Unul Dumnezeu Atoateziditor şi Atoateţiitor.
„Apoi sfinţii îndemnau pe oamenii cei orbiţi cu necredinţa, ca, lepădând întunericul cel înnegurat al minţii, să vadă adevărul; şi luminându-se cu lumina cunoştinţei, să creadă întru Unul adevăratul Dumnezeu, Cel ce este în cer şi toată lumea o stăpâneşte”. (Vieţile Sfinţilor)
„O îndrăzneală ca aceasta văzând-o slujitorii diavolului, i-au prins îndată, ca nişte lupi pe oi, cu sălbăticie şi fără de omenie şi, legându-i, i-au dus la judecată înaintea boierului cetăţii, în Cizic”. (Vieţile Sfinţilor)
Cetatea Cizic se afla într-o regiune numită Misia-mică din nord-estul Asiei Mici, situată pe coasta sudică a Mării Marmara.
Aceşti sfinţii mucenici „erau obosiţi în multe feluri de chinuri şi pedepse, fiind aruncaţi în temniţă şi iarăşi scoşi şi chinuiţi, ca să se lepede de Hristos şi să jertfească idolilor. Iar ostaşii lui Hristos nicidecum nu se depărtau de Domnul şi, văzând înşelăciunea păgânească şi deşarta închinare la idoli, au ocărât şi au ruşinat pe stăpânitori. Pentru aceea, după alte munci, li s-au tăiat capetele şi tot în acel loc li s-au îngropat şi trupurile”. (Vieţile Sfinţilor)
După câţiva ani, în timpul împăratului Constantin cel Mare (306-337), încetând prigonirea creştinilor, au fost scoase de sub pământ trupurile celor nouă sfinţi mucenici, şi găsindu-se nestricate, au fost duse într-o biserică zidită în numele lor. Acolo s-au făcut, mai apoi, multe minuni şi tămăduiri prin sfintele lor moaşte. (sursa: vol. „Vieţile Sfinţilor”)
În prima zi din Săptămâna Mare, preotul aduce în față icoana tânărului Iosif, care a fost vândut de frații săi în Egipt. De aceea, la Liturghie, se citește istoria vieții acestuia, pentru a aminti de felul în care Mântuitorul a fost vândut de Iuda. Tot în timpul deniei de luni se face pomenirea smochinului neroditor, mai exact smochinul blestemat de Iisus înaintea intrării în Ierusalim. Pilda acestei denii care are loc în prima zi din Săptămâna Patimilor este că, asemenea lui Iosif înainte de a-l regăsi pe Hristos cel mort și înviat, trebuie să ne regăsim frații, chiar și pe cei care ne-au greșit sau ne-au făcut rău. Așa cum Iosif a fost aruncat într-o fântână adâncă, tot așa și Hristos a fost pus în mormânt, de unde a înviat a treia zi. Astfel, precum Iosif s-a descoperit fraților săi, pe care i-a iertat de cele ce-i greșiseră, tot așa și Mântuitorul, după Învierea Sa, s-a arătat apostolilor și i-a iertat pe cei ce l-au răstignit, rugându-se pentru ei.
Sărbători religioase 29 aprilie 2024
Ortodoxe
Sf. 9 Mucenici din Cizic; Sf. Cuv. Memnon, făcătorul de minuni
Greco-catolice
Sf. 9 m. din Cizic; Sf. cuv. Memnon, făcătorul de minuni. Sf. Ecaterina de Siena – patroana Europei
Romano-catolice
Sf. Ecaterina din Siena, fc. înv., patroană a Europei
Pe lângă rugăciune și mersul la biserică, credincioșii respectă o mulțime de tradiții și obiceiuri în Lunea Mare din Săptămâna Patimilor. Ei bine, una dintre acestea are legătură cu treburile gospodărești și începerea pregătirilor pentru Paște. Astfel, în Lunea Mare, gospodinele încep curățenia, scot totul la aerisit, spală rufe, calcă, iar bărbații fac reparațiile necesare în casă. Tradiția spune că și curățenia din casă se face în Săptămâna Mare ca să iasă toate relele de peste iarnă.
Totodată, fiind o perioadă cu o puternică încărcătură spirituală și religioasă, în Săptămâna Patimilor, credincioșii respectă o serie de ritualuri, unele indicate de Biserică, altele cunoscute din bătrâni. Astfel, începând din prima zi a Săptămânii Mare și până sâmbăta noaptea se ține post, ba chiar unii credincioși aleg să ajuneze în această perioadă, adică să nu mănânce nimic de la răsărit până la apusul soarelui.
De asemenea, în Săptămâna Patimilor, gospodinele încep pregătirile pentru celebrarea Paștelui. În Lunea Mare începe să se facă curățenie, iar în celelalte zile ale săptămânii se face mâncarea, care va fi servită, conform tradiției, după slujba de Înviere.