Calendar ortodox 3 martie 2025, începe Postul Paștelui. Creștinii sunt încurajați ca pe parcursul acestei zile să țină post, mâncând doar seara pâine și apă. În calendarul creștin ortodox este notat faptul că este zi aliturgică, astfel pe 3 martie 2025 nu se săvârșește Sfânta Liturghie, potrivit noutati-ortodoxe.ro. Pe parcursul următoarelor șase săptămâni, credincioșii trebuie să elimine din alimentația lor alimentele de origine animală, să nu cânte, să nu danseze și să nu păcătească cu gândul.
Ziua de 3 martie arfe o semnificație importantă pentru creștini. Acum sunt sărbătoriți trei sfinți care au refuzat o sumă mare de bani care le era oferită pentru a renunța la credință.
Sărbătoare importantă în calendarul ortodox pe 3 martie 2025, atunci când creștinii ortodocși îi sărbătoresc pe Sfinții Mucenici Eutropie, Cleonic și Vasilisc.
Românii au o serie de superstiții legate de această zi și nu fac sub nicio formă unele lucruri pentru că se consideră că le aduce ghinion.
Cei trei Sfinţi Mucenici au trăit în timpul împăraţilor Diocleţian şi Maximian (284-305). Erau ostaşi şi prieteni apropiaţi ai Sfântului Mucenic Teodor Tiron, pomenit la 17 februarie. După sfârşitul Sfântului Tiron, în cetatea Amasiei, Sfinţii Eutropie, Cleonic şi Vasilisc au rămas în temniţă pentru faptul că erau creştini şi îşi mărturiseau credinţa.
Vasilisc era şi nepot al Sfântului Teodor, iar Eutropie era frate cu Cleonic şi erau de neam din Capadocia.
Guvernatorul oraşului Amasea din Capadocia a cerut celor trei prizonieri să renunţe la credinţa creştină. Ei însă au mărturisit cu hotărâre pe Hristos şi au fost supuşi la chinuri grele.
Sfântul Eutropie a fost adus din închisoare în faţa guvernatorului atunci când acesta se afla la masă şi a fost rugat să jertfească zeilor spre învăţătura poporului. La acest îndemn Sfântul Eutropiu răspunse: „Necredinciosule, voieşti ca în turma lui Hristos să fiu povăţuitor al pierzării? Să nu fie una ca aceea, pentru că grăieşte Domnul meu:
De va sminti cineva pe unul din cei mici, care cred în Mine, mai bine este să-şi lege o piatră de moară de grumazi şi să se înece în adâncul mării. Şi iarăşi zice: Nu puteţi sluji lui Dumnezeu şi lui Mamona, căci ce împărtăşire este luminii cu întunericul? Sau ce legătură are Biserica lui Dumnezeu cu idolii?”.
A fost rugat atunci doar să spună înaintea poporului că s-a închinat zeilor, iar apoi să se roage Dumnezeului său precum voieşte şi pentru această mărturie mincinoasă ar fi primit mult aur şi argint şi haine scumpe. Sfântul mucenic s-a împotrivit spunând că scris este: „Ce folos este omului de ar dobândi lumea toată, iar sufletul îşi va pierde?”.
Îl îndemna demnitarul şi cei care erau împrejurul lui să se aşeze la masă, dar el nu voia.
„Şi iarăşi îi ziceau cei ce şedeau: ‘Şezi, Eutropie, împreună cu noi, de mănâncă şi bea şi ascultă pe voievod’. Sfântul a răspuns: „Să nu-mi fie mie, robul lui Hristos, să şed împreună cu necuraţii, pentru că grăieşte proorocul David: Fericit bărbatul, care n-a umblat în sfatul necredincioşilor şi pe scaunul pierzătorilor n-a şezut. Şi iarăşi: N-am şezut în adunarea deşertăciunii şi nu voi intra cu călcătorii de lege.
Şi iarăşi, alt prooroc vesteşte: Ieşiţi din mijlocul lor şi vă deosebiţi, grăieşte Domnul. Să nu vă atingeţi de necurăţia lor, că Eu vă voi primi pe voi. Şi Scriptura grăieşte iarăşi: ‘Cel ce umblă cu sfinţii, se va sfinţi, iar cel ce umblă cu necuraţii, este părtaş al lor'”.
Postul Mare este împărțit în două perioade mari:
Postul propriu-zis (3 martie – 12 aprilie 2025) – cele 40 de zile care amintesc de postul ținut de Mântuitorul Iisus Hristos în pustie.
Săptămâna Patimilor (13 – 19 aprilie 2025) – ultima săptămână înainte de Înviere, dedicată rememorării suferințelor Mântuitorului.
În această perioadă, credincioșii sunt chemați la post aspru, rugăciune și fapte bune.
Postul Paștelui este considerat cel mai sever dintre posturile de peste an. Pe durata acestuia:
Postul nu se rezumă doar la renunțarea la anumite alimente, ci reprezintă și un timp de purificare sufletească. În această perioadă, se recomandă:
Postul Mare este o perioadă de reflecție, de pocăință și pregătire sufletească pentru Învierea Domnului. Această călătorie spirituală ne oferă ocazia de a ne curăța sufletul și de a ne apropia mai profund de Dumnezeu.
În tradiția creștină, Postul Mare evocă cele 40 de zile petrecute de Iisus în pustie, precum și suferințele Sale dinaintea Răstignirii. Prin post și rugăciune, credincioșii refac simbolic acest drum al purificării, pregătindu-se pentru cea mai importantă sărbătoare a creștinismului: Paștele.
De-a lungul timpului, Postul Mare a devenit o perioadă bogată în tradiții și obiceiuri, fiecare având o semnificație aparte:
„Lăsatul secului” marchează trecerea spre post printr-o masă îmbelșugată, adunând întreaga familie, pentru un moment de comuniune.
Curățenia de primăvară, practicată în numeroase regiuni, simbolizează nu doar ordinea exterioară, ci și purificarea sufletească înaintea Paștelui.
Săptămâna Patimilor este un moment de profundă trăire spirituală, marcat prin slujbe speciale, precum Denia celor 12 Evanghelii și Prohodul Domnului.
Postul negru din Vinerea Mare este un act de profundă smerenie, mulți credincioși alegând să-l respecte și să treacă pe sub Sfântul Epitaf, în semn de evlavie.
Postul Paștelui nu este doar o perioadă de purificare trupească și sufletească, ci și un timp încărcat de tradiții și superstiții transmise din străbuni. De-a lungul secolelor, oamenii au creat și respectat numeroase credințe menite să le aducă sănătate, belșug și protecție divină.
Începutul postului – Semnele unui an bun sau plin de încercări
Se spune că cine începe postul trebuie să-l țină până la capăt, altfel riscă să atragă ghinionul asupra sa. În unele zone, oamenii evită să spele haine în prima zi de post, crezând că astfel își „murdăresc” sufletul în loc să-l curețe. Dacă în prima zi plouă, este semn că anul va fi roditor și plin de binecuvântări.
Ce și cum mănânci – Tradiții care influențează norocul
Prima zi de post este considerată crucială. Mulți cred că e bine să nu mănânci nimic până la apusul soarelui, pentru a avea parte de protecție divină. Alții spun că mierea și nucile consumate în această zi îți asigură un an dulce și lipsit de griji.
Zilele din post – Ce să faci și ce să eviți pentru a atrage norocul
În popor, se crede că tăierea unghiilor sau tunderea părului vinerea poate aduce boală sau slăbirea energiei vitale. De asemenea, zilele de sărbătoare din post sunt considerate sacre, iar munca fizică este văzută ca un afront adus divinității. În Joia Mare, aprinderea focului înainte de răsărit este considerată semn rău, despre care se spune că poate atrage nenorociri asupra casei.
Săptămâna Mare – Încercări, interdicții și semne divine
Pe măsură ce postul se apropie de final, superstițiile devin tot mai numeroase. Vinerea Mare este una dintre cele mai sacre zile, iar tradiția spune că cine se uită în oglindă în această zi riscă să vadă chipul diavolului. Lacrimile vărsate în Vinerea Mare sunt considerate semn rău, iar cei care plâng riscă să aibă parte de necazuri tot anul. În schimb, scăldatul în apă rece în această zi este privit ca un ritual de purificare, menit să aducă sănătate și vitalitate.
Această perioadă nu este, așadar, doar un timp al restricțiilor alimentare, ci și al tradițiilor adânc înrădăcinate, unde credințele populare se împletesc armonios cu spiritualitatea. Fie că alegi să le urmezi sau le privești ca pe elemente fascinante ale culturii populare, aceste obiceiuri contribuie la farmecul și misterul unei etape de reflecție și pregătire sufletească.
Prin urmare, Postul Paștelui reprezintă mai mult decât o simplă renunțare la anumite alimente; este o perioadă de introspecție, rugăciune și apropiere de Dumnezeu. În 2025, acesta începe pe 3 martie și se încheie pe 19 aprilie, fiind precedat de Săptămâna Albă – o etapă de tranziție către purificare și renunțare treptată.
Prin post, credincioșii se pregătesc nu doar trupește, ci și sufletește pentru marea sărbătoare a Învierii Domnului, un moment al speranței și al luminii în credința creștină.