Ortodoxe
Sf. Mc. Caliopie; Sf. Ier. Gheorghe Mărturisitorul, episcopul Mitilenei
Greco-catolice
Sf. cuv. ep. Gheorghe Mărturisitorul şi m. Caliopie
Romano-catolice
Sf. Ioan Baptist de La Salle, pr.
Sfântul Mucenic Caliopie este pomenit în calendarul creştin ortodox la 7 aprilie.
A trăit la sfârşitul secolului al III-lea şi începutul secolului al IV-lea, tatăl său avea rang senatorial şi era din Perga Pamfiliei, regiune din sudul Asiei Mici.
Din cauza persecuţiilor împotriva creştinilor, mama sa l-a trimis în cetatea Pompeiopolis. Ajuns aici, Sfântul Caliopie a refuzat să ia parte la o sărbătoare în cinstea zeilor şi a fost dus la comandantul cetăţii Maximus. Sfântul Caliopie a mărturisit înaintea acestuia că este creştin. A fost supus la diferite chinuri, ca în cele din urmă să fie osândit la moartea pe cruce.
Când a fost dus la locul răstignirii, mama sa a strecurat cinci bani mari de aur în mâna călăului, spunându-i să-l aşeze pe fiul ei cu capul în jos, nu în felul în care a fost răstignit Mântuitorul. Sfântul Caliopie a fost răstignit cu capul în jos, în Joia din Săptămâna Mare. A doua zi, când au coborât de pe cruce trupul neînsufleţit al Sfântului Caliopie, mama sa a căzut îmbrăţişându-l şi a murit.
Astăzi este pomenit şi Sfântul Ierarh Gheorghe Mărturisitorul, episcopul Mitilenei. A trăit în timpul tulburărilor iconoclaste ce au marcat Biserica în secolul al VIII-lea şi începutul celui de-al IX-lea şi a fost martor al Sinodului VII Ecumenic de la Niceea din 787 (Sinodul a avut loc de fapt în anul 783 dar toate procesele verbale şi hotărârile acestei adunări s-au încheiat abia în anul 787, pentru că a fost o mare luptă împotriva iconoclaştilor, a împăraţilor iconomahi şi a multor arhierei care au căzut din dreapta credinţă, şi preoţi şi popor peste măsură de mult – spune istoria Bisericii).
Sfântul Gheorghe a fost hirotonit episcop al cetăţii Mitilene de pe insula Lesbos, unde a slujit vreme îndelungată, dar o dată cu venirea pe tronul imperial a lui Leon (813-820), prigonitor al iconodulilor (cinstitorilor de icoane), a fost alungat din slujba de păstor şi exilat la Cherson, unde a rămas până la sfârşitul vieţii (sursa: vol. „Vieţile Sfinţilor”) .