Ortodoxe: Arătarea semnului Sfintei Cruci la Ierusalim; Sfântul Mucenic Codrat; Sfântul Mucenic Acachie
Greco-catolice: Arătarea pe cer a Sf. Cruci la Ierusalim; Sfântul Mucenic Acachie
Romano-catolice: Sfânta călugăriţă Roza Venerini; Sfânta regină Ghizela; Sfântul pustnic Anton Pecerski
Arătarea semnului Sfintei Cruci pe cerul Ierusalimului a avut loc în dimineață zilei de 7 mai 351, în timpul împăratului Constanţiu, fiul Sfântului Constantin cel Mare. Crucea luminoasă s-a întins de la Golgota până la Muntele Măslinilor, pe o distanță de aproximativ 9 km, şi a rămas pe cer timp de şapte zile.
Odată cu apariţia Sfintei Cruci pe cer, toţi cei care-l huleau pe Dumnezeu s-au umplut de ruşine, văzând cât este de mare slava şi puterea Lui. Fiind mărturisită din cer cu semne şi cu minuni, s-a dovedit că această credinţă creştinească este dreaptă, adevărată şi mântuitoare.
Citeşte şi Ce efect are semnul crucii făcut deasupra mâncării
Despre această minune, Patriarhul Chiril al Ierusalimului i-a scris o scrisoare împăratului Constanţiu, îndemnându-l să părăsească erezia ariană. Această erezie, care nega divinitatea lui Hristos, era cauza multor dispute teologice în cadrul imperiului. Această minune a dus la convertirea multor păgâni și iudei la creștinism. De asemenea, mulți arieni au părăsit erezia, întorcându-se către Biserica Ortodoxă.
Să se scoale Dumnezeu și să se risipească vrăjmașii Lui, și să fugă de la față Lui cei ce-L urăsc pe Dânsul. Să piară cum piere fumul, cum se topește ceara în fața focului, așa să piară demonii de la față celor ce-L iubesc pe Dumnezeu și se însemnează cu semnul Crucii, zicând:
Bucură-te, preacinstită și de viață făcătoare Crucea Domnului, care gonești demonii cu puterea Celui ce S-a răstignit pe ține, a Domnului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos, Care S-a pogorât la iad, și a călcat puterea diavolului și te-a dăruit nouă pe ține, cinstită Crucea Sa, spre izgonirea a tot vrăjmașul.
O, preacinstită și de viață făcătoare Crucea Domnului, ajută-mi mie cu Sfânta Fecioara Născătoare de Dumnezeu și cu toți Sfinții, în veci. Amin.
Astăzi îl pomenim şi pe Sfântul Codrat, mucenic al lui Hristos, care a pătimit în timpul împăratului Valerian (253-259). Pentru credinţa sa, a fost prins şi supus la chinuri groaznice. Într-una din zile, Sfântul Codrat a fost silit de păgâni să aducă jertfe zeilor într-un templu, dar el intrând acolo, a sfărâmat toţi idolii care se găseau în acel loc. Drept urmare, a fost bătut cu vine de bou şi spânzurat de mâini.
Citeşte şi CALENDAR ORTODOX MAI 2020. Sărbători religioase în MAI 2020
Văzând curajul său, mai mulţi păgâni au crezut atunci în Iisus Hristos. De acolo, sfântul a fost dus de către dregător la Apoloniada, unde iarăşi a fost chinuit. I s-au turnat sare şi oţet pe răni, apoi a fost frecat cu ţesături de păr şi ars pe tot trupul. Văzând că nu moare, păgânii l-au întins pe un grătar de fier înroşit în foc, i-au turnat deasupra untdelemn şi smoală clocotite, apoi i-au tăiat capul. Astfel şi-a dat Sfântul Codrat obştescul sfârşit.
Tot astăzi este prăznuit Sfântul Mucenic Acachie, care a trăit în zilele împăratului Maximian. Mărturisind numele lui Hristos, lui Acachie i s-au aplicat bătăi crunte, a fost torturat, apoi întemniţat. În temniţă, i s-au arătat îngerii care i-au redat sănătatea. În cele din urmă, pentru că stăruia în credinţa pentru Hristos, Sfântului Mucenic Acachie i s-a tăiat capul.