CALENDAR ORTODOX AUGUST 2019: ce mari sărbători sunt în luna lui Gustar

CALENDAR ORTODOX AUGUST 2019: August, numit în popor Gustar, Gustea, Secerar sau Măsălar, are în cursul său o seamă de sărbători pastorale, însoţite de un întreg alai de obiceiuri şi superstiţii. El începe cu două săptămâni de post, Postul Adormirii Maicii Domnului, care se socoteşte a fi tot atât de mare ca Postul de dinaintea Paştelui, din care se zice că este chiar rupt. Se spune că Postul Paştelui ţinea nouă săptămâni, dar oamenii intrau în primăvara prea slăbiţi şi, de aceea, s-au rupt două săptămâni din el şi s-au pus înaintea Sânta-Mariei Mari, când e belşug de legume şi zarzavaturi.

De obicei, Lăsatul Secului, înaintea Postului Adormirii Maicii Domnului, se ia în ultima zi a lui Cuptor, adică pe 31 iulie. La Lăsata Secului şi de Sfânta Maria Mare, în Luna lui Gustar, credincioşii obişnuiesc să sărbătorească. Întind mese mari, cu bucate alese şi băuturi. Totuşi, nu trebuie uitat rolul adevărat al postului, acela de curăţare sufletească şi de apropiere faţă de cele sfinte.

Potrivit tradiţiilor creştine, prin Postul sfintei Marii, ţinut ca la carte, se ajunge la purificarea trupească. Însoţit de pioşenie şi rugăciune, de fapte şi de gânduri bune, acesta ne conduce şi către curăţarea spiritului. Căci păcatele încarcă sufletul şi astfel ne îmbolnăvim. De aceea, oamenii care ţin post cu credinţă se simt bine. Și chiar se vindecă de boli dintre cele mai grave. Tipicul cel Mare şi învăţătura pentru posturi din Ceaslovul Mare spun că trebuie să nu mâncăm deloc luni, miercuri şi vineri, până pe la orele 15:00. Apoi se va consuma doar hrană uscată. Marţea şi joia, avem voie să mâncăm legume fierte, dar fără untdelemn. În vreme ce sâmbăta şi duminica putem consuma untdelemn şi vin.

În ziua sărbătorii Schimbării la faţă, pe 6 august, este dezlegare la ulei, peşte şi vin. Nunţile sunt interzise în această perioadă. Unii obişnuiesc să ţină post negru miercurea şi vinerea, ca să aibă parte de sănătate, noroc şi spor. Deşi se ştie că e mare păcat, alţii ţin post sâmbăta şi duminica pentru răul duşmanilor. Pe 2 august, de Ziua Ursului, nu se fac treburi gospodăreşti, nu se merge la scăldat, ca să nu se abată stricăciuni asupra casei, stupilor şi vitelor, provocate de urşi.  Pe 11 august, este pomenit cu fast Sfântul Nifon care ajută la nevoie. fostul Patriarh al Constantinopolului și Mitropolit al Țării Românești. Dacă pe 26 ale lui Gustar sunt pomeniți protectorii căsniciei, Sfinții Adrian și Natalia, pe 29, creştinii pomenesc şi prăznuiesc cu smerenie Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul.

Alte articole

Calendar ortodox 17 martie 2025. Sfântul Alexie, omul lui Dumnezeu. Tradiţii şi obiceiuri de Ziua Şarpelui

Calendar ortodox 16 martie 2025. Este pomenit sfântul ce a trecut prin chinuri groaznice pentru Dumnezeu

Superstiţii de Sfânta Maria Mare

Ziua Adormirii Maicii Domnului – 15 August – este numită în popor Sfânta Maria Mare; este o zi de hotar a lunii august: acum se tocmesc pândarii pentru vii şi se leagă, prin magie, ciocul păsărilor pentru a nu prăda viile. Se spune că planta numită “palma Maicii Domnului”, culeasă în această zi, fiartă şi folosită la scăldătoare, apară de boli. Pe vremuri, obiceiul era ca bărbaţii să poarte căciulă între Sântamarie şi Sângiorz, iar cei care uitau să schimbe pălăria cu căciulă, la Sfânta Maria Mare, erau strigaţi cu zicala “A venit Sântamarie/Te-ai… în pălărie!”. Doar în această zi specială, se mai pot culege flori de câmp şi flori de leac, care se pun la icoana Preacuratei, apoi sunt bune de leacuri şi descântece. Superstiţia spune că dacă înfloresc trandafirii la Sfânta Maria, va fi o toamnă lungă.

Despre cei 7 Sfinți Mucenici Macabei, renumiți ca Macaveii, se știe că au fost frați evrei, foarte credincioși. Trăind pe vremea împăratului Antioh, care voia să distrugă neamul evreiesc, au fost chinuiţi până la moarte într-un cuptor plin de jar şi foc. Oamenii le respectă ziua și duc la biserică flori și spice de grâu, la sfințit, pentru ca apoi să le folosească de leac. Boabele de grâu sfințite se folosesc de sămânță, pentru recolte bogate. Se stropesc cu agheazmă grădinile şi livezile. sfinţesc la biserica spice de grâu scuturate prin frecarea lor în podul palmelor, amestecând boabele obţinute cu sămânţa ce urmează a fi semănată.

Alte superstiţii şi obiceiuri

În a doua jumătate a lui august, la 16 August, este ziua Cercurilor Sfintei Mării, care se ţine ca mai sus. În aceeaşi zi, sunt pomeniţi Sfinţii Martiri Brâncoveni: Constantin Voda şi fiii săi. Ziua de 23 este pentru gospodari nelucrătoare, pentru ca lupul să nu le prăpădească turmele, căci numele martirului Lupu a fost asociat cu animalul de pradă; ziua este şi un semn al apropiatelor sărbători de toamnă, prin tradiţie consacrate lupului. Urmează 25 August, Vartolomeii; superstiţia spune că din această zi cucul nu mai cânta. Numele Vartolomei aminteşte de “(în)vârtire” şi poporul zice că “se suceşte ziua, ca puiul în găoace”, ziua dă înapoi şi creşte noaptea. Superstiţia spune că orice presupune învârtire, sucire, nu trebuie săvârşit în această zi: nu se toarce, nu se trage la tocilă, nu se face mămăligă; acum este sărbătoarea oilor şi ele nu trebuie să capete ameţeală, să căpieze. Ziua de 29 August, Tăierea Capului Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul, aduce superstiţia că nu este bine să fie tăiat tot ce este rotund, fie legume sau fructe sau pâine; superstiţia mai spune să te fereşti a mânca poamă roşie, curechi roşu sau fiertură roşie, aluzie la sângele sfântului. Ziua mai este numită “Crucea mică” şi este rea de friguri. Există obiceiul începutului postului negru, zis sec, de la cruce până la cruce, din 29 August până la Înălţarea Crucii, la 14 Septembrie