Calendar ortodox decembrie 2021. Pe ângă marile sărbători religioase, ultima lună din an este presărată şi cu alte câteva sărbători de mai mică importanţă, cărora le sunt specifice o serie de obiceiuri şi superstiţii pe care credincioşii le respectă cu sfinţenie pentru a fi protejaţi de cele rele. Printre acestea, sărbătoarea Sfintei Varvara (4 decembrie), Ignatul (20 decembrie).
Sfânta Varvara este protectoarea copiilor, mamelor, a tinerelor, dar şi a minerilor. Potrivit tradiţiei, în dimineaţa zilei de 4 decembrie, toţi ai casei trebuie să-şi facă semnul crucii pe faţă cu miere de stup, pentru a fi feriţi de vărsat de vânt, potrivit evenimentezilnice.blogspot.com.
Tot în această zi se dau de pomană turte unse cu miere, pentru ca şi vărsatul să fie cald, moale şi dulce. De asemenea, copiii nu trebuie să mănânce porumb copt, fasole sau seminţe de dovleac în această zi, pentru ca erupţia să nu fie mare şi deasă ca boabele, respectiv ca seminţele.
Totodată, de sărbătoarea Sfintei Varvara, nu se poartă haine negre şi nici nu se pregătesc mâncăruri în vase negre, ca să nu se facă tăciune în grâne.
Potrivit unei alte superstiţii, în această zi se pun crengi de măr sau de vişin în apă, care se lasă până la Florii. Dacă aceste rămurele înfloresc până atunci, e semn că anul va fi mănos, iar dacă nu, va fi secetos.
Potrivit tradiţiei, Sfântul Nicolae ar sta în stânga lui Dumnezeu. Sfântul Nicolae este milostiv față de săraci, ajută văduvele, orfanii și dăruiește bani tuturor celor aflaţi în mare nevoie, potrivit traditii-superstitii.ro. Totodată, acest sfânt este protector al copiilor, fiind primul moș darnic care le face acestora cadouri odată cu venirea iernii.
Sfântul Nicolae se mai serbează și pentru ajutor la boli și lovituri, dar și pentru sprijin acordat în situaţii care par fără ieşire. Totodată, în noaptea de Sfântul Nicolae, tradițiile românești vorbesc și despre ritualuri magice, farmece și prognoze meteorologice.
Tăiatul porcului sau Ignatul se sărbătorește în fiecare an pe 20 decembrie. De Ignat nu se fac treburi gospodăreşti, nu se coase și nu se spală. Cei care nu respectă această zi riscă să se îmbolnăvească, potrivit traditii-superstitii.ro
În ajunul tăierii porcului de Ignat, în unele regiuni ale țării se fierbe grâu în fiecare casă, grâu care, ulterior, este tămâiat. Apoi, acest grâu fiert este mâncat de toţi ai casei, existând credinţa că numai așa vor fi cu toții feriți de necazuri.
Încă de dimineaţă, sătenii îşi pregătesc cele necesare pentru tăiatul porcului şi pregătirea preparatelor tradiționale din carne de porc. Obiceiul urcatului copiilor pe porcul pârlit şi curăţat se respectă pentru ca aceştia să fie voioşi tot anul. În unele sate, copiii sunt însemnaţi pe frunte cu sângele animalului, în semnul crucii, pentru a fi feriţi de boli.
După tăiere, pârlire şi curăţare, porcul se taie, apoi este adus în casă. Mai întâi, trebuie adusă căpățâna cu râtul înainte, pentru a avea parte de noroc. Un alt detaliu la care se uită gospodarii este splina animalului, în funcţie de care aceştia ştiu cum va fi iarna. Dacă splina e peste tot groasă, iarna va fi grea de la început până la sfârșit. Dacă splina e doar la un capăt mai groasă, iarna va fi mai grea fie la început, fie spre sfârşit. Iar dacă splina e mai umflată la mijloc, iarna va fi mai grea la mijloc.
În ziua de 23 decembrie, cunoscută drept ajunul Ajunului, încep obiceiurile și tradițiile de Crăciun, scrie traditii-superstitii.ro.
În această zi sunt cinstiţi morții care coboară din cer pe pământ pentru a fi omeniți. Astfel, după miezul nopții gospodinele pregătesc masa de Ajun, pe care aşază alimente de post (grâu fiert, turtă, pâine, fasole bătută, prune fierte etc). După sfințirea bucatelor de către preot, în dimineața zilei de 24 decembrie alimentele se dau de pomană membrilor familiei sau vecinilor.
În seara de 23 spre 24 decembrie, după miezul nopții și până la ziuă, se obișnuiește ca cetele de copii să meargă la colindat cu “Moș Ajunul”, “Bună dimineața la Moș Ajun” și “Nețalușul”. Aceștia strigă pe la casele gospodarilor “Bună dimineața la Moș Ajun, ne dați ori nu ne dați?”, iar stăpânii caselor le dau covrigi, mere, nuci, colindețe sau bani. În Transilvania colindătorii sunt considerați aducători de fericire și noroc.
În această zi, gospodinele pun nuci în vasul cu apă pentru spălat pentru ca membrii familiei să fie sănătoși tot anul. Nucile și merele purtate de colindători se descântă, apoi femeile care nu pot avea copii mănâncă din aceste mere despre care se crede că aduc fertilitate.
Fetele nemăritate pun grâu pe patul pe care se va aşeza preotul pentru a se mărita în viitorul apropiat.
În unele părți ale Bucovinei, femeile își învață copii să strige “găinile să ouă” atunci când intră preotul în casă, deoarece găinile vor oua tot anul în șir.
Tot în seara de Ajun de Crăciun se practică și anumite obiceiuri magice: fetele pun sub prag câte o agrafă ca să treacă preotul peste aceasta, după care fata o va pune în păr și va dormi cu aceasta, existând credinţa că, astfel, îşi va visa ursitul.
În seara de Ajun, se pune calendarul de pâine: se freacă lama unui cuțit cu ceapă după care se bagă într-o pâine întreagă, iar după câteva ceasuri se scoate și se analizează culoarea tăiușului – dacă fața cuțitului va fi mai mult roșie, atunci în vară va fi mult grâu, dacă va fi de culoare vânătă-negrie, va fi fân mult, iar daca va fi albastră-gălbuie, atunci va fi mult mălai, porumb.
Se spune că în Ajun de Crăciun cerurile se deschid, dar această minune nu poate fi văzută decât de oamenii credincioși și buni la suflet.
O superstiție ne învață că în noaptea de Crăciun nu trebuie să deschidem ușa nimănui pentru că ne va zbura norocul din casă.
Se spune că pentru a avea noroc, în decursul vieții, nu trebuie să mănânci nimic în ajun de Crăciun. De asemenea, fetele nemăritate este bine să ţină post negru în ziua de 24 decembrie pentru a-şi visa ursitul. În unele zone ale țării, fetele, pentru a-și vedea ursitul, lasă afară peste noapte puțin din toate felurile de mâncare negustate, astfel ursitul va veni și va gusta, iar acestea vor putea să-l vadă.
Nașterea Domnului este vestită prin colinde, iar primii care pornesc cu colindatul, în dimineaţa de Ajun, sunt copiii şi tinerii, scrie evenimentezilnice.blogspot.com. Aceştia sunt primiţi de creştini cu mere, nuci, covrigi şi cu turte numite „Scutecelele lui Hristos”.
Se spune că pentru a ne scăpa de păcate, Dumnezeu a lăsat colindele, ca în fiecare an la Crăciun numele cel sfânt al Domnului să vină la urechile oamenilor şi să nu fie tentaţi să facă lucruri rele. Potrivit tradiţiei, atunci când colindele nu se vor mai auzi pe pământ, vor ieşi diavolii şi vor cuceri lumea.
Începând cu prima zi de Crăciun şi până la Bobotează, copiii umblă cu steaua. Tot acum are loc şi Vicleimul sau Irozii, când tinerii pun în scenă naşterea lui Hristos.
Bradul, cel mai important şi cel mai îndrăgit simbol al sărbătorilor de iarnă, simbolizează, de fapt, în cultura populară moartea: este fie substitutului miresei sau mirelui, în cazul morţii unui tânăr necăsătorit, fie dubletul vegetal al defunctului.
În dimineaţa de Crăciun, este bine să ne spălăm faţa cu apă curată de izvor, în care să punem o monedă de argint, pentru că tot anul să fim curaţi ca argintul, feriţi de boli şi plin de bani.
După Crăciun, se spune că cei mici nu mai trebuie lăsaţi să meargă cu colinda, deoarece fac bube. Se crede că la miezul nopţii, înspre Crăciun, apa se preface în vin, iar animalele încep să prindă grai.
În ziua praznicului Sfântului Ştefan, creştinii care se confruntă cu probleme de sănătate sau se judecă de multă vreme este bine să aducă în casa lor o icoană a sfântului, sfinţită în această zi.
Se fac pomeniri pentru sufletele celor care au murit în împrejurări dramatice.
În unele zone din Muntenia se prepară Pâinicile lui Ştefan. Dintr-un aluat asemănător cu cel de cozonac, unse cu miere, se fac pâinici rotunde, care amintesc de pietrele cu care a fost ucis Sfântul Ştefan. Aceste pâinici se sfinţesc la biserică în ziua praznicului şi se împart copiilor săraci.
Pentru sporul casei şi pentru sănătatea rudelor cu probleme de sănătate, trebuie să-l cinstim pe Sfântul Mucenic Ştefan prin fapte bune, iar împăcările sunt bine-venite în această zi.
În ziua praznicului, este bine să evităm deplasările la munte sau în locuri izolate, care ne pun viaţa în primejdie.
Tradiţia spune că pentru a alunga spiritele rele şi a primi cum se cuvine noul an, nu trebuie să aştepţi Revelionul în linişte, ci în zgomot şi voie bună, cu uşile larg deschise, potrivit ziarulunirea.ro. La trecerea dintre ani, unele persoane ţin în buzunar o căpăţână de usturoi, pentru ca spiritele rele să le ocolească. Acelaşi rol îl au şi clopoţeii, care trebuie ţinuţi la îndemână, acela de a alunga spiritele rele.
Se crede că Anul Nou trebuie să te prindă cu haine noi pentru ca în următoarele 365 de zile să te înnoieşti din toate punctele de vedere. Este bine ca hainele să fie roşii, pentru ca anul care vine să fie unul norocos şi plin de iubire.
Citeste si Horoscop dragoste DECEMBRIE 2021. Venus, planeta iubirii, intra in retrograd
Se spune că pentru a avea parte de belşug, primul om care va trece pragul casei în noul an trebuie să fie de sex masculin.
În noaptea de Anul Nou nimeni nu are voie să doarmă, în caz contrar va fi somnoros tot anul.
Sărutul sub vâsc este obligatoriu în noaptea de Revelion, dacă doriţi să aveţi parte de iubire anul următor.
Se mai spune că în ultima zi din an şi în prima zi din cel nou, NU este bine să facem cheltuieli sau să aruncăm ceva din casă (nici măcar gunoiul), pentru că, odată cu el, dăm afară şi norocul.
Tradiţia spune că trebuie să porţi în buzunar câteva boabe de grâu, “să fii ferit de foamete în anul care vine” şi bani “pentru ca Anul Nou să nu te prindă sărac”. Tot legat de bani, dacă nu doriţi să fiţi datori tot anul ce vine, încercaţi să vă plătiţi datoriile până la miezul nopţii.
În Ajun, fetele nemăritate trebuie să pună într-un vas cu apă un fir de busuioc, o ramură de măr şi un ban, noaptea visându-l pe cel cu care se vor căsători.
La miezul nopţii de Anul Nou trebuie să deschideţi uşa, pentru ca anul vechi să iasă, iar cel nou să intre.
Peştele este una din mâncărurile menite să îţi aducă prosperitatea şi să-ţi asigure o trecere lină şi uşoară în anul care vine. Nici strugurii nu trebuie să lipsească de pe masa de Revelion. Fiecare din cele 12 boabe de struguri semnifică prosperitatea în cele 12 luni ale anului care vor urma.
În noaptea dintre ani şi pe 1 ianuarie nu se plânge. Tradiţia spune că aceia care plâng în prima zi a anului vor avea un an cu evenimente triste.
În noaptea de Revelion trebuie evitate atât discuţiile în contradictoriu, cât şi povestirile cu fantome sau morţi. În afară de faptul că nu sunt deloc plăcute, acestea atrag şi ghinionul.
De asemenea, se mai spune că, pentru un an îmbelşugat este bine ca la miezul nopţii pe masă să fie pahare şi farfurii pline. Paharele, farfuriile şi buzunarele goale sunt semnele unui an sărac.
Se spune că aceia care lucrează în prima zi a anului au mai multe şanse de a avansa în carieră în perioada următoare.
Pentru dragoste şi prosperitate, pentru sănătate şi veselie în anul ce vine este bine ca la miezul nopţii să dansaţi în aer liber, cel mai bine în jurul unui copac.
Fetele care vor să se mărite în următoarele 12 luni ar fi bine ca prima persoană pe care o văd de la geamul dormitorului să fie un bărbat.
1 M Sfantul Proroc Naum, Cuviosul Filaret Milostivul (Post)
2 J Sfantul Proroc Avacum; Sfantul Porfirie Kafsokalivitul; Sfanta Mucenita Miropia (Dezlegare la ulei si vin)
3 V † Sfantul Cuvios Gheorghe de la Cernica (Post)
4 S † Sfanta Mucenita Varvara (Dezlegare la peste)
5 D † Sfantul Sava cel Sfintit; Sfantul Mucenic Anastasie; Sfantul Nectarie
6 L † Sfantul Ierarh Nicolae (Dezlegare la peste)
7 M † Sfanta Mucenita Filofteia
8 M Sfantul Cuvios Patapie (Post)
9 J Zamislirea Sfintei Fecioare Maria (Dezlegare la ulei si vin)
10 V Sfintii Mucenici Mina, Ermoghen si Eugraf (Post)
11 S Sf Daniil Stalpnicul; Sf Luca cel Nou Stalpnicul (Dezlegare la peste)
12 D † Sfantul Spiridon al Trimitundei
13 L † Sfantul Ierarh Dosoftei (Dezlegare la peste)
14 M Sfintii Mucenici Tirs, Calinic, Filimon si Apolonie (Dezlegare la ulei si vin)
15 M Sfantul Mucenic Elefterie; Sfintele Mucenite Antia si Suzana (Post)
16 J Sfantul Proroc Agheu (Dezlegare la ulei si vin)
17 V Sfantul Proroc Daniel (Post)
18 S † Cuviosul Daniil Sihastru (Dezlegare la peste)
19 D Sfantul Mucenic Bonifatie; Cuviosul Grichentie; Sfantul Trifon si Cuvioasa Aglaia
20 L Sfantul Mucenic Ignatie Teoforul (Post)
21 M Sfanta Iuliana; Sfantul Temistocle (Dezlegare la ulei si vin)
22 M † Sfantul Ierarh Petru Movila (Post)
23 J Sfintii 10 mucenici din Creta (Dezlegare la ulei si vin)
24 V Sfanta Mucenita Eugenia; (Ajunul Craciunului)
25 S † Craciunul – Nasterea Domnului
26 D † Soborul Maicii Domnului; Sfantul Nicodim de la Tismana
27 L † Sfantul Arhidiacon Stefan
28 M Sfintii 20.000 de Mucenici arsi in Nicomidia
29 M Sfintii 14.000 de prunci ucisi din porunca lui Irod Harti
30 J Sfanta Mucenita Anisia
31 V Sfanta Cuvioasa Melania Romana Harti