Calendar ortodox februarie 2021. Pe lângă sărbătorile religioase, însă, luna februarie este presărată cu alte câteva sărbători, de mai mică importanţă, cărora le sunt specifice tradiţii şi superstiţii pe care credincioşii le respectă cu sfinţenie pentru a fi protejaţi. Este vorba despre Sfântul Trifon (1 februarie); Stretenia, Ziua Ursului, Târcolitul viilor (2 februarie, Întâmpinarea Domnului); Martirii de Iarnă (1-3 februarie); Sfântul Sfințit Mucenic Haralambie (Haralambie de ciumă – 10 februarie); Sfântul Sfințit Mucenic Vlasie Episcopul (11 februarie); Dragobetele (24 februarie).
Sfântul Trifon apără viile si livezile de omizi, lăcuste, viermi, gândaci, scrie azm.gov.ro. Pentru a proteja holdele de insecte, era sărbătorit prin diferite interdicții la muncă. Oamenii se duceau dimineața la biserică ca să ia aghiazmă, cu care stropeau viile, livezile, grădinile.
Numele de Trif Nebunul i se trage din faptul că a speriat-o pe Maica Domnului atunci când aceasta se ducea la biserică după 40 de zile de la Nașterea lui Iisus Hristos.
La 40 zile după Crăciun, pe 2 februarie, când biserica ortodoxă sărbătorește Întâmpinarea Domnului, în popor se sărbătoreşte Stretenia sau Ziua Ursului. Se consideră că în această zi anotimpul rece se confruntă cu cel cald, sărbătoarea fiind un reper pentru prevederea timpului calendaristic.
Oamenii puneau schimbarea vremii pe seama comportamentului paradoxal al ursului. Pentru a câștiga bunăvoința animalului sălbatic, ei așezau pe potecile pe care acesta obișnuia să treacă bucăți de carne sau vase cu miere de albine. Se consideră că puterea acestui animal era transferată asupra oamenilor, în special asupra copiilor, dacă aceștia se ungeau, în ziua de 2 februarie, cu grăsime de urs.
Se credea că, dacă în această zi este soare, ursul iese din bârlog și, văzându-și umbra, se sperie și se retrage, prevestind, astfel, prelungirea iernii cu încă şase săptămâni. Dimpotrivă, dacă în ziua de Stretenie cerul este înnorat, ursul nu-și poate vedea umbra și rămâne afară, prevestind slăbirea frigului și apropierea primăverii.
Se mai zice despre ziua Ursului că este o zi rea, cu multe ceasuri rele, iar cine se naște sau cine face nuntă în această zi va avea parte numai de necazuri și nu-i va merge bine.
Dintre superstițiile zilei de Stretenie, amintim:
Sfântul Haralambie a trăit în secolul al II-lea și a fost episcop al cetății Magnezia din Asia Mică. Fiindcă tămăduia oamenii și animalele fără plată, lumea l-a făcut sfânt, patron al ciumei. Sf. Haralambie ținea ciuma legată de lanț și o slobozea numai când oamenii își pierdeau credința, atunci ciuma decima populația. De aceea este bine ca sărbătoarea să fie ținută. Icoanele îl înfățișează pe acest sfânt ținând ciuma în lanț.
Potrivit unei legende, Sf. Haralambie a suferit foarte mult în timpul vieții. Înainte să moară, Dumnezeu i-a spus să își aleagă o răsplată. Sfântul i-a întrebat pe oameni ce ar trebui să ceară și ei l-au rugat să ceară ciuma, care făcea pe atunci multe victime. Dumnezeu i-a dat-o, iar Sf. Haralambie a legat-o cu un lanț și tot așa o ține și astăzi. Iar când oamenii uită să îl sărbătorească, îi mai dă drumul pe pământ.
Citeste si PROGNOZA METEO LUNARĂ. Vremea se încălzește din februarie
Se crede că dacă plouă în această zi, atunci ploaia va continua timp de 40 de zile. În această zi se face pomană pentru cei care nu au murit de moarte bună, iar coliva făcută se păstrează pentru a fi dată la păsări ca să nu fie atinse de boală.
Femeile fac un colăcel, îl coc înainte de răsăritul soarelui, îl rup în patru bucăți pe care le aruncă în cele patru vânturi.
Pentru paza vieții și a gospodăriei se stropesc cu apă sfințită grădinile și vitele; boii nu se înjugă. Oamenii duc colaci la biserică și mănâncă din ei când sunt bolnavi. Cu coliva sfințită se ung pomii pe tulpini, ca sa nu se usuce în timpul verii. Sărbătoarea se ține, de asemenea, pentru câmp, ca sa nu distrugă gândacii și viermii recolta.
Se crede că dacă plouă în această zi, atunci ploaia va continua încă 40 de zile.
Sf. Mucenic Vlasie a trăit pe vremea împăratului Diocletian. Prin viața fără prihană și împodobită cu fapte bune, a fost uns episcop în cetatea sa. Prigonit pentru credința în Hristos, Sf. Vlasie s-a retras în pustie, unde a trăit în post și rugăciune.
Trădat de un vânător, a fost prins și supus la grele cazne. Văzându-l în temniță, în suferință, plin de sânge, șapte femei și doi copii au îmbrățișat credința creștină. Pentru tăria credinței lor, au fost decapitați toți, primind astfel, împreună cu sfântul, moarte de mucenici.
În popor, există credinţa că dacă femeile gravide nu ţin sărbătoarea Sf Vlasie vor naşte copii schimonosiți. Cel ce a pierdut ceva, să se roage acestui sfânt și își recuperează paguba. Este ținut și pentru boli. Sărbătoarea este respectată de agricultori, pentru a preveni stricăciunile aduse recoltelor de pasările pădurii.
Dragobetele a început să fie sărbătorit din vremea dacilor, pentru care acesta era o divinitate asemeni lui Cupidon (al romanilor) și Eros (al vechilor greci). Dragobetele este fiul Dochiei, și în unele zone poartă numele de Năvalnicul (a fost transformat de Maica Domnului în floarea cu același nume) sau Logodnicul păsărilor, fecior chipeș și puternic, aduce iubirea în casă și în suflet.
În vremurile de demult, în ziua de Dragobete, fetele şi băieţii îmbrăcau haine curate, de sărbătoare și porneau cu voie bună înspre pădure, pentru a culege ghiocei, viorele, tămâioasă, pe care le așezau la icoane și le foloseau la farmece de dragoste. Înspre ora prânzului, fetele porneau în goană spre sat, fuga fiecăreia atrăgând după sine câte un băiat, și nu unul oarecare, ci acela care le îndrăgea. De își prindea aleasa, băiatul îi fura o sărutare în văzul lumii, sărutare ce simboliza legământul lor de dragoste pe întregul an de zile. De aici și celebra zicală: Dragobetele sărută fetele!
Fiecare tânăr avea grijă ca în această zi să nu îl prindă fără pereche, ceea ce ar fi reprezentat un semn rău, prevestitor de singurătate pe întreg parcursul anului, până la următoarea zi de Dragobete.
1 L Sfantul Mucenic Trifon
2 M † Intampinarea Domnului
3 M Sfantul si Dreptul Simeon si Sfanta Prorocita Ana (Post)
4 J Sfantul Isidor Pelusiotul
5 V Sfanta Mucenita Agata (Post)
6 S Sfintii Varsanufie cel Mare; Ioan Profetul, Vucol si Fotie
7 D Sfantul Partenie, episcopul Lampsacului
8 L Sfantul Teodor Stratilat; Sfantul Proroc Zaharia
9 M Inceputul Triodului; Sfantul Mucenic Nichifor
10 M † Sfantul Haralambie (Post)
11 J Sfantul Mucenic Vlasie; Sfanta Teodora imparateasa
12 V Sfantul Meletie, Arhiepiscopul Antiohiei (Post)
13 S Sfantul Cuvios Martinian; Sfintii Apostoli Acvila si Priscila; Sfantul Ierarh Evloghie
14 D Sfintii Cuviosi Auxentiu, Maron si Avraam – Ap. II Corinteni VI, 16-18VII, 1Ev. Matei XV, 21-28glas 3, voscr. 3
15 L Sfantul Apostol Onisim
16 M Sfintii Mucenici Pamfil si Valentin
17 M Sfantul Mucenic Teodor Tiron (Post)
18 J Sfantul Leon, Papa al Romei
19 V Sfintii Apostoli Arhip, Filimon si sotia sa, Apfia (Post)
20 S Sfantul Leon, episcopul Cataniei
21 D Sfantul Eustatie si Sfantul Timotei – Ap. II Timotei III, 10-15Ev. Luca XVIII, 10-14glas 4, voscr. 4
22 L Sambata mortilor – mosii de iarna; Aflarea moastelor sfintilor mucenici din Evghenia
23 M Policarp, sfantul nascut in temnita
24 M † Intaia si a doua aflare a capului Sfantului Proroc Ioan Botezatorul Harti
25 J Sfantul Tarasie
26 V Sfantul Porfirie Harti
27 S Sfantul Procopie Decapolitul; Sfantul Talaleu
28 D Sfintii Cuviosi Ioan Casian si Gherman; Sfantul Cuvios Vasile Marturisitorul; Sfantul Cuvios Vasile Marturisitorul