Calendar ortodox ianuarie 2021. În multe zone ale ţării se păstrează şi astăzi obiceiuri pitorești legate de aceste mari sărbători ale începutului din an. Pe lângă sărbătorile religioase, însă, luna ianuarie este presărată cu alte câteva sărbători, de mai mică importanţă, cărora le sunt specifice tradiţii şi superstiţii pe care credincioşii le respectă cu sfinţenie pentru a fi protejaţi. Este vorba despre Sânpetrul Lupilor, pe data de 16 ianuarie, şi despre Filipii de iarnă, care sunt sărbătoriţi timp de trei zile, de pe data de 29 ianuarie, până în data de 31 ianuarie.
Deşi nu există tradiţii şi superstiţii dedicate acestui mare sfânt, există o sumedenie de tradiţii şi superstiţii dedicate zilei de 1 ianuarie. Tradiţia populară spune că de Anul Nou se înnoiesc toate, motiv pentru care e bine ca oamenii, în prima zi din an, să-şi pun un gând bun, ca să le meargă bine tot anul.
O bine cunoscută superstiţie spune că prima persoană care va trece pragul casei în prima zi din an ne va influenţa tot anul. Se spune că pentru a avea parte de belşug, primul om care va trece pragul casei în noul an trebuie să fie de sex masculin. De asemenea, există credinţa că, în prima zi din noul an, NU este bine să facem cheltuieli sau să aruncăm ceva din casă (nici măcar gunoiul), pentru că, odată cu el, dăm afară şi norocul.
Conform tradiţiei, persoanele cu părul blond sau roşcat aduc ghinion în timp ce cele brunete aduc noroc. În tradiţia populară se mai spune că aşa cum este musafirul din ziua de Sfântul Vasile, bogat ori sărac, aşa va fi omul tot anul.
Totodată, în ziua de Anul Nou, trebuie să se arunce prin casă spice de grâu, iar seară, acestea să fie strânse, pentru a fi din nou aruncate prin cămin în ziua de Sfântul Ioan. După aceea, se face un mănunchi din spice şi se pun la păstrare, fiind benefice pentru durerile de cap.
Dacă în această zi după ce te speli pe faţă te ştergi cu un prosop în care pui un ban de aur sau de arginţ vei fi curat şi sănătos în tot anul.
Pe 1 ianuarie nu se plânge. Tradiţia spune că aceia care plâng în prima zi a anului vor avea un an cu evenimente triste.
Deşi puţini sunt cei cărora să le surâdă ideea, se spune că aceia care lucrează în prima zi a anului au mai multe şanse de a avansa în carieră în anul care urmează. Pe de altă parte, însă, să demarezi un proiect de amploare în această zi este curat ghinion.
Boboteaza reprezintă botezul în apa Iordanului a Domnului Iisus Hristos de către Sfântul Ioan Botezătorul. În ajunul sărbătorii, dar și în ziua de Bobotează, în toate bisericile ortodoxe, se sfințește aghiasma mare. Hristos a intrat în apele Iordanului, iar Duhul Sfânt a pogorât peste ape.
Şi Ajunul Bobotezei are o mare încărcătură duhovnicească. Unii credincioși țin post pe 5 ianuarie pentru a fi sănătoși, norocoși și feriți de necazuri, iar fetele nemăritate postesc ca să se mărite în acest an, potrivit alba24.ro.
În această zi, preotul merge prin gospodării cu Iordanul, sfințind casele și pe locuitorii acestora. Dacă preotului îi va scârțâi zăpada sub picioare, oamenii spun că va fi un an bogat și rodnic. O altă tradiție spune că în ce direcție va stropi preotul cu busuiocul înmuiat în agheasmă, de acolo vor veni ploile de peste an.
Un obicei foarte vechi este acela că fetele trebuie să ia de la preot o crenguță de busuioc sfințit și să-l pună noaptea sub pernă pentru a-și visa ursitul. Tot pentru a-l vedea în vis pe cel sortit, fetele își legau pe degetul inelar cu un fir de mătase roșie busuiocul primit. Dacă în ajun de Bobotează o fată nemăritată alunecă pe gheață, aceasta se va căsători în anul ce urmează.
Se spune că, din cauza gerului, în această noapte ouăle de corb crapă și ies puii, încercând să zboare. Tot în această noapte se deschid cerurile, iar celui ca vede acest lucru, Dumnezeu îi împlinește dorințele.
De asemenea, cine va strănuta în ziua de ajun de Bobotează va fi norocos tot anul.
În această zi, preoții sfințesc apele. Lângă apă se face Agheasma mare, din care oamenii iau și își stropesc casele și vitele, păstrând restul în sticle, pentru leac. În satele și orașele așezate pe maluri de ape, tinerii se întrec să scoată la mal crucea aruncată de preot în apa înghețată. Cel care va reuși va avea parte numai de bine. Şi chiar dacă nu reuşeşte să scoată crucea din ape, se spune că cel ce se aruncă în apă în această zi va fi ferit de toate bolile.
Bătrânii spun că dacă în ziua de Bobotează vremea e frumoasă, anul va fi bogat în pâine și pește. Conform tradiției ortodoxe, creștinii trebuie să mănânce grâu fiert și să se bea vin roșu, dar numai după ce au ținut post negru și după ce preotul le-a sfințit casa. Toate acestea au în general un rol de curățire și de îndepărtare a răului.
Un alt obicei spune că femeile nu au voie să spele rufele timp de 8 zile, pentru a nu spurca apele abia sfințite. Cei necăsătoriți, dacă se împiedică și cad pe gheață în ziua de Bobotează este semn sigur că se vor căsători în acel an.
Sfântul Ioan Botezătorul s-a născut în familia preotului Zaharia, iar nașterea lui a fost vestită de către îngerul Gavriil lui Zaharia, în timp ce acesta slujea la templu. Deoarece nu a dat crezare celor vestite de Gavriil, Zaharia a rămas mut până la botezul fiului său.
Misiunea Sfântului Ioan Botezătorul a fost aceea de a pregătit poporul pentru primirea lui Mesia, de a-l descoperi și de a-l face cunoscut poporului Israel.
Sfântul Ioan Botezătorul este protectorul pruncilor, el ferindu-i de rele, mai ales, având grijă să nu moară nebotezați.
Această zi este dedicată stropitului cu apă sau cu zăpadă, pentru protecția împotriva bolilor în noul an.
Iordăneala este un obicei pe care îl întâlnim și astăzi, mai mulți tineri se trezesc de dimineață și merg la biserică să ia agheasmă. După terminarea slujbei tinerii stropesc fiecare om care iese din biserică urându-i sănătate și fericire. Oamenii „iordăniți” îi răsplătesc pe urători cu bani, cu care aceștia chefuiesc în noaptea de Sfântul Ioan.
Bătrânii spun că în dimineața zilei de Sfântul Ioan fiecare om trebuie să fie stropit cu agheasmă, pentru a fi ferit de boli în decursul anului.
Conform tradiției populare, după Sfântul Ioan se botează gerul, adică se înmoaie frigul și începe să se facă mai cald.
La 16 Ianuarie este Sfântul Petre de iarnă (cel Şchiop), care deschide Anul Lupului, ce cuprinde Filipii de iarnă, Filipii de toamnă şi Sf. Andrei, potrivit superstitii.ro. Este ziua cea mai importantă din Anul Lupului. Superstiţia spune că cine nu ţine această zi va fi pedepsit de divinităţile meteorologice ale miezului iernii pastorale, Fulgerătoarele, cu fulgere, tunete şi viscole, iar lupii îi vor ataca gospodăria.
Sfântul Antonie cel Mare a trăit în secolul al III-lea și începutul secolului al IV-lea, fiind fiul unor țărani creștini înstăriți.. Acesta a fost socotit întemeietorul vieții monahale, fiind, cel mai probabil, cel mai reprezentativ ascet pentru duhul vieții călugărești.
Sfântul Ioan a fost cel care a ales ziua de 30 ianuarie pentru prăznuirea celor Trei Ierarhi – Sfântul Ierarh Vasile cel Mare, Sfântul Grigorie Teologul și Sfântul Ioan Gură de Aur. Sfinții Trei Ierarhi sunt patronii spirituali ai institutiilor de învatamant teologic ortodox din întreaga lume.
Această sărbătoare poartă şi denumriea populară de Trisfetite. Se spune că la Trisfetite se schimbă vremea; superstiţia cere să ţinem această zi, fiindcă altfel soţul/soaţa poate muri. De asemenea, sărbătoarea mai trebuie respectată pentru fericirea fetelor şi pentru a nu orbi.
La 31 Ianuarie sunt Filipii de iarnă, ultima dintre cele trei zile ale lupului, consacrata patronului ei, Filip Şchiopul. În această zi, superstiţia spune că trebuie ascunsă sarea, să nu ia cineva din ea, căci e rău de lupi şi de pagubă. Jumătate de zi nu se lucrează, pentru sporul casei.
1 V † Taierea Imprejur cea dupa trup a Domnului; Sfantul Vasile cel Mare (Anul Nou. Tedeum) Harti
2 S Sfantul Serafim de Sarov; Sfantul Silvestru, episcopul Romei
3 D Sfantul Proroc Maleahi; Sfantul Mucenic Gordie – Ap. II Timotei IV, 5-8Ev. Marcu I, 1-8glas 5, voscr. 8
Predica la Duminica dinaintea Botezului Domnului – Ap. II Timotei IV, 5-8Ev. Marcu I, 1-8glas 5, voscr. 8
Duminica nr: 1
4 L Soborul Sfintilor 70 de Apostoli; Cuviosul Teoctist
5 M Ajunul Bobotezei; Sfantul Mucenic Teotempt si Sfanta Mucenita Teona; Cuvioasa Sinclitichia (Post)
6 M † Boboteaza – Botezul Domnului Harti
7 J † Soborul Sfantului Ioan Botezatorul
8 V Sfantul Cuvios Gheorghe Hozevitul; Cuvioasa Domnica Post
9 S Sfantul Mucenic Polieuct
10 D † Cuviosul Antipa de la Calapodesti; Sfantul Grigorie al Nisei – Ap. Efeseni IV, 7-13Ev. Matei IV, 12-17glas 6, voscr. 9
Predica la Duminica dupa Botezul Domnului – Ap. Efeseni IV, 7-13Ev. Matei IV, 12-17glas 6, voscr. 9
Duminica nr: 2
11 L † Cuviosul Teodosie cel Mare, incepatorul vietii de obste
12 M Sfanta Mucenita Tatiana
13 M † Sfintii Mucenici Ermil si Stratonic Post
14 J Sfanta Nina; Sfintii Parinti ucisi in Sinai si Rait; Odovania Praznicului Botezului Domnului
15 V Sfantul Cuvios Pavel Tebeul Post
16 S Inchinarea cinstitului lant al Sfantului Apostol Petru
17 D † Sfantul Antonie cel Mare – Ap. Coloseni III, 4-11Ev. Luca XVII, 12-19glas 7, voscr. 10
Duminica celor zece leprosi – Ap. Coloseni III, 4-11Ev. Luca XVII, 12-19glas 7, voscr. 10
Duminica nr: 3
18 L † Sfintii Atanasie si Chiril
19 M Sfantul Macarie Egipteanul
20 M † Sfantul Eftimie cel Mare Post
21 J Sfantul Maxim Marturisitorul
22 V Sfantul Apostol Timotei; Sfantul Anastasie Persul Post
23 S Sfantul Clement de Ancira; Sfantul Paulin de Nolla
24 D Sfanta Xenia – Ap. I Timotei I, 15-17Ev. Luca XVIII, 35-43glas 8, voscr. 11
Vindecarea orbului din Ierihon – Ap. I Timotei I, 15-17Ev. Luca XVIII, 35-43glas 8, voscr. 11
Duminica nr: 4
25 L † Sfantul Grigorie de Nazianz; Sfantul Bretanion
26 M † Sfantul Xenofont, sotia sa, Maria, si fiii lor Arcadie si Ioan; Sfantul Ierarh Iosif cel Milostiv
27 M † Aducerea moastelor Sfantului Ioan Gura de Aur Post
28 J Sfantul Efrem Sirul, Paladie si Iacob
29 V Aducerea moastelor Sfantului Ignatie Teoforul Post
30 S † Sfintii Trei Ierarhi
31 D Sfintii Chir si Ioan – Ap. I Timotei IV, 9-15Ev. Luca XIX, 1-10glas 1, voscr. 1
Duminica lui Zaheu – Ap. I Timotei IV, 9-15Ev. Luca XIX, 1-10glas 1, voscr. 1
Duminica nr: 5