Calendar ortodox ianuarie 2022. Pe lângă sărbătorile religioase, însă, în luna ianuarie mai există câteva sărbători, de mai mică importanţă, cărora le sunt specifice tradiţii şi superstiţii pe care credincioşii le respectă cu sfinţenie pentru a fi protejaţi. Este vorba despre Sânpetrul Lupilor, pe data de 16 ianuarie, şi despre Filipii de iarnă, care sunt sărbătoriţi timp de trei zile, începând cu 29 ianuarie şi până pe 31 ianuarie.
Deşi nu există tradiţii şi superstiţii dedicate acestui mare sfânt, există o sumedenie de tradiţii şi superstiţii dedicate zilei de 1 ianuarie. Astfel, se spune că, în prima zi a noului an se înnoiesc toate, de aceea este bine ca oamenii să-şi pună un gând bun, ca să le meargă bine tot anul.
Se spune, de asemenea, că prima persoană care va trece pragul casei în prima zi din an ne va influenţa tot anul. Şi mai bine ar fi ca prina persoană care ne intră în casă să fie bărbat, asta pentru a avea parte de belşug. De asemenea, există credinţa că, în prima zi din noul an, NU este bine să facem cheltuieli sau să aruncăm ceva din casă (nici măcar gunoiul), pentru că, odată cu el, dăm afară şi norocul.
Conform tradiţiei, persoanele cu părul blond sau roşcat aduc ghinion în timp ce cele brunete aduc noroc. În plus, se crede că aşa cum este musafirul din ziua de Sfântul Vasile, bogat ori sărac, aşa va fi omul tot anul.
Pe 1 ianuarie, trebuie să se arunce prin casă spice de grâu, iar seara, acestea să fie strânse. Aceste spice se păstrează până în ziua de Sfântul Ioan, când din nou se aruncă prin locuinţă. După caeastă zi, se strâng în mănunchi şi se pun la păstrare, favând puteri de vindecare mai ales în durerile de cap.
Dacă în această zi după ce te speli pe faţă te ştergi cu un prosop în care pui un ban de aur sau de argint vei fi curat şi sănătos în tot anul.
Citeste si Zodiac chinezesc ianuarie 2022. Noi energii interpretate de inteleptii din Orient pentru zodia ta!
Pe 1 ianuarie, nimeni nu trebuie să plângă, în caz contrar existând riscul ca cel care plânge să aibă un an cu evenimente triste.
Deşi puţini sunt cei cărora să le surâdă ideea, se spune că aceia care lucrează în prima zi a anului au mai multe şanse de a avansa în carieră în anul care urmează. Atenţie, însă! Nu demara niciun proiect de amploare în prima zi a anului, căci este curat ghinion.
Boboteaza reprezintă botezul în apa Iordanului a Domnului Iisus Hristos de către Sfântul Ioan Botezătorul. În ajunul sărbătorii, dar și în ziua de Bobotează, în toate bisericile ortodoxe, se sfințește aghiasma mare. Ajunul Bobotezei are o mare încărcătură duhovnicească. Unii credincioși țin post pe 5 ianuarie pentru a fi sănătoși, norocoși și feriți de necazuri, iar fetele nemăritate postesc ca să se mărite în acest an, potrivit alba24.ro.
De Bobotează, preotul merge prin gospodării cu Iordanul, ca să sfinţească locuinţele. Se spune că dacă preotului îi scârțâie zăpada sub picioare, anul va fi bogat și rodnic. Potrivit unei alte superstiţii, din ce direcție va stropi preotul cu busuiocul înmuiat în agheasmă, de acolo vor veni ploile de peste an.
Fetele care vor să se mărite trebuie să ia de la preot o crenguță de busuioc sfințit și să-l pună noaptea sub pernă pentru a-și visa ursitul. Un alt obicei legat de măritiş este acela ca fetele să îşi lege un fir din busuiocul primit de la preot pe degetul inelar, cu un fir de mătase roșie. Noaptea, îşi vor visa ursitul. Dacă în ajun de Bobotează o fată nemăritată alunecă pe gheață, aceasta se va căsători în anul ce urmează.
Se spune că, în această noapte se deschid cerurile, iar celui care vede acest lucru, Dumnezeu îi împlinește dorințele.
Există, de asemenea, credinţa că cine va strănuta în ziua de ajun de Bobotează va fi norocos tot anul.
În această zi, preoții sfințesc apele. Lângă apă se face Agheasma mare, din care oamenii iau și își stropesc casele și vitele, păstrând restul în sticle, pentru leac. În satele și orașele așezate pe maluri de ape, tinerii se întrec să scoată la mal crucea aruncată de preot în apa înghețată. Cel care va reuși va avea parte numai de bine şi va fi ferit de boli.
Sfântul Ioan Botezătorul s-a născut în familia preotului Zaharia, iar nașterea lui a fost vestită de către îngerul Gavriil lui Zaharia, în timp ce acesta slujea la templu. Deoarece nu a dat crezare celor vestite de Gavriil, Zaharia a rămas mut până la botezul fiului său.
Misiunea Sfântului Ioan Botezătorul a fost aceea de a pregătit poporul pentru primirea Mântuitorului.
Sfântul Ioan Botezătorul este protectorul pruncilor, el ferindu-i de rele, mai ales, având grijă să nu moară nebotezați.
Specific acestei zile este obiceiul stropitului cu apă sau cu zăpadă, pentru protecția împotriva bolilor în noul an.
Iordănitul este un alt obicei respectat îm multe sate româneşti. După terminarea Sfintei Liturghii, tinerii stropesc fiecare om care iese din biserică urându-i sănătate și fericire. Oamenii „iordăniți” îi răsplătesc pe urători cu bani. De altfel, din bătrâni există credinţa că, de Sfântul Ioan, e bine ca fiecare om să fie stropit cu agheasmă ca să fie ferit de boli.
După Sfântul Ioan, frigul se înmoaie și începe să se facă mai cald.
Pe 16 ianuarie, este prăznuit Sfântul Petre de iarnă (cel Şchiop), care deschide Anul Lupului, ce cuprinde Filipii de iarnă, Filipii de toamnă şi Sf. Andrei, potrivit superstitii.ro. Se crede că cine nu respectă ziua de 16 ianuarie va fi pedepsit de divinităţile meteorologice ale miezului iernii pastorale, Fulgerătoarele, cu fulgere, tunete şi viscole, iar lupii îi vor ataca gospodăria.
Sfântul Ioan a fost cel care a ales ziua de 30 ianuarie pentru prăznuirea celor Trei Ierarhi – Sfântul Ierarh Vasile cel Mare, Sfântul Grigorie Teologul și Sfântul Ioan Gură de Aur. Cei trei sfinţi patronează instituţiile de învăţământ teologic ortodox din întreaga lume.
Citeste si Evenimente astrologice IANUARIE 2022. Ce aduce prima luna a anului pentru fiecare
Această sărbătoare poartă şi denumriea populară de Trisfetite. Se spune că la Trisfetite se schimbă vremea; superstiţia cere să ţinem această zi, fiindcă altfel soţul/soaţa poate muri. De asemenea, sărbătoarea mai trebuie respectată pentru fericirea fetelor şi pentru a nu orbi.
La 31 Ianuarie sunt Filipii de iarnă, ultima dintre cele trei zile ale lupului, consacrată patronului ei, Filip Şchiopul. Se spune că, în această zi, trebuie să ascunzi sarea să nu ia cineva din ea, căci e rău de lupi şi de pagubă. Jumătate de zi nu se lucrează, pentru sporul casei.
1 S † Taierea Imprejur cea dupa trup a Domnului; Sfantul Vasile cel Mare (Anul Nou. Tedeum) Harti
2 D Sfantul Serafim de Sarov; Sfantul Silvestru, episcopul Romei
3 L Sfantul Proroc Maleahi; Sfantul Mucenic Gordie
4 M Soborul Sfintilor 70 de Apostoli; Cuviosul Teoctist
5 M Ajunul Bobotezei; Sfantul Mucenic Teotempt si Sfanta Mucenita Teona; Cuvioasa Sinclitichia (Post)
6 J † Boboteaza – Botezul Domnului Harti
7 V † Soborul Sfantului Ioan Botezatorul
8 S Sfantul Cuvios Gheorghe Hozevitul; Cuvioasa Domnica Post
9 D Sfantul Mucenic Polieuct
10 L † Cuviosul Antipa de la Calapodesti; Sfantul Grigorie al Nisei
11 M † Cuviosul Teodosie cel Mare, incepatorul vietii de obste
12 M Sfanta Mucenita Tatiana
13 J † Sfintii Mucenici Ermil si Stratonic Post
14 V Sfanta Nina; Sfintii Parinti ucisi in Sinai si Rait; Odovania Praznicului Botezului Domnului
15 S Sfantul Cuvios Pavel Tebeul Post
16 D Inchinarea cinstitului lant al Sfantului Apostol Petru
17 L † Sfantul Antonie cel Mare
18 M † Sfintii Atanasie si Chiril
19 M Sfantul Macarie Egipteanul
20 J † Sfantul Eftimie cel Mare Post
21 V Sfantul Maxim Marturisitorul
22 S Sfantul Apostol Timotei; Sfantul Anastasie Persul Post
23 D Sfantul Clement de Ancira; Sfantul Paulin de Nolla
24 L Sfanta Xenia
25 M † Sfantul Grigorie de Nazianz; Sfantul Bretanion
26 M † Sfantul Xenofont, sotia sa, Maria, si fiii lor Arcadie si Ioan; Sfantul Ierarh Iosif cel Milostiv
27 J † Aducerea moastelor Sfantului Ioan Gura de Aur Post
28 V Sfantul Efrem Sirul, Paladie si Iacob
29 S Aducerea moastelor Sfantului Ignatie Teoforul Post
30 D † Sfintii Trei Ierarhi
31 L Sfintii Chir si Ioan