Calendar ortodox iulie 2023. Totuşi, pe lângă sărbătorile religioase, în iulie mai există alte câteva sărbători, de mai mică importanţă, cărora le sunt specifice o serie de tradiţii şi superstiţii pe care credincioşii le respectă ca să fie protejaţi de necazuri: Cosmandinul şi Sărbătoarea Ana-Foca (1 iulie); Pricupul (8 iulie); Circovii de Vară (16-18 iulie); Ilie Pălie (21 iulie) şi Sf. Pantelimon (Pintilie călătorul – 27 iulie).
Pe 1 iulie, Biserica Ortodoxă îi prăznuieşte pe Sfinţii doctori fără arginţi Csoma şi Damian. Pentru a ține departe bolile, oamenii trebuie să cinstească această sărbătoare.
Sărbătoarea Anei-Focă, cunoscuta în Moldova ca sărbătoarea Focului, este respectată pentru ca oamenii să fie feriți de foc, atât de pârjolul soarelui, care arde recolta, cât și de trăsnete și incendii. În Transilvania, se crede că acela care nu respectă această sărbătoare şi munceşte la vie va fi aspru pedepsit, căci soarele îi va dogori via, iar aceasta se va usca.
Pe 8 iulie, Biserica Ortodoxă îl prăznuieşte pe Sf. Mare Mucenic Procopie. Despre Sf Procopie se spune în popor că ”Pricopul pricopește”, adică face să dea în copt semănăturile de primăvară, potrivit azm.gov.ro. Acest sfânt veghează coacerea semănăturilor, apără recoltele și casele de fulgere, trăsnete și grindină, face câmpurile să rodească, iar grindina o transformă în picături de apă înainte de a cădea pe pământ.
Dacă nu-i este cinstită sărbătoarea, Pricupul se răzbună aruncând arșiță și uscând cerealele. Femeilor care lucrează de Pricup se spune că lupul le fură pruncii.
Citeste si Horoscop iulie 2023 Pavel Globa. Zodiile care numără mulţi bani în vara aceasta
În trecut, Circovii erau consideraţi fie ființe malefice care îi torturează cu boli și durere pe oameni, fie un mic sobor de sfinți, fiecare cu propria personalitate.
Personajul principal al acestei sărbători este lupul. Mai ales în zonele unde agricultura reprezenta ocupația principală, s-a realizat un transfer de credințe dinspre acest animal către dezlănțuirea stihiilor cerului, sub forma grindinei nimicitoare.
Se spunea că acela care nu va munci de Circovi şi le va respecta sărbătoarea va fi ferit de boli.
De Sfântul Ilie, tradiţia ne relatează că se mănâncă primele roade ale verii, nuci şi mere, al căror consum este interzis până în această zi, pentru a nu aduce grindina asupra pomilor şi pentru a nu primejdia recoltele.
În această zi, femeile de la sate culeg busuioc şi îl duc la Biserică, aşezându-l la icoane. Tot ele pregătesc pachete pe care le dau de pomană pentru sufletul copilaşilor morţi. De asemenea, se pot împărți fructe, apă, flori de câmp şi alte bucate.
În trecut, femeile duceau, în această zi, busuioc la biserică pentru a fi sfinţit după care, întoarse acasă, îl puneau pe foc iar cenuşa rezultată o foloseau în scopuri terapeutice atunci când copiii lor făceau bube în gură.
Există credinţa că, de Sfântul Ilie, este bine să porţi ramuri de salcie pentru a fi ferit de trăsnete.
Nu se munceşte deloc în această zi, în caz contrar Sfântul Ilie se mânie şi aruncă fulgere asupra lor şi grindină şi prăpăd asupra recoltelor.
Totodată, se spune că nu este bine ca oamenii să plece la drum, existând pericolul de a fi loviţi de fulgere.
Oamenii trebuie să îşi facă cruce, pentru că Dumnezeu i-a poruncit Sfântului să lovească în toate, numai în cruce nu, ştiute fiind puterile Sfintei Cruci in lupta cu diavolul;
Dacă va ploua în această zi, pomii îşi vor strica roadele şi recolta va fi săracă.
Se spune că fetele tinere, nemăritate, îşi pot visa alesul în noaptea Sfântului Ilie.
Sfântul Pantelimon este considerat ocrotitorul medicilor şi tămăduitor al bolnavilor, el este un model de doctor, slujitor şi creştin următor lui Hristos. Acest sfânt este bine să fie cinstit pentru tămăduirea bolilor şi pentru prevenirea frigurilor. Orbii şi şchiopii trebuie să-l cinstească mai cu seamă, pentru a le uşura suferinţa.
În această zi, este bine să nu se muncească la câmp.
În ziua praznicului se mănâncă preparate din porumb şi dovlecei pentru a fi mai viguroşi peste iarnă.
Pe vremuri, sărbătoarea Sf Pantelimon era ținută de cei care călătoreau des, de frica trăsnetelor, grindinii, furtunilor, secetei. Se considera că cel care muncea în această zi „se călătorea”, adică murea nu după mult timp.
Pintilie Călătorul apără vitele şi oamenii de multe boli.
În ziua lui Pintilie se fac praznice, dându-se de pomană mere şi pere, uneori cu felii de pâine pentru sufletele celor decedați.
1 S † Sfantul Leontie de la Radauti; Sfintii Cosma si Damian, doctorii fara de arginti Post
2 D † Sfantul Voievod Stefan cel Mare
3 L Sfantul Mucenic Iachint
4 M Sfantul Andrei Criteanul
5 M † Sfantul Atanasie de la Aton
6 J Sfantul Sisoe cel Mare Post
7 V † Sfanta Mucenita Chiriachi
8 S † Sfintii Epictet si Astion Post
9 D † Sfantul Pangratie; Cinstirea Icoanei Maicii Domnului de la Manastirea Neamt
10 L Sfintii 45 de Mucenici din Nicopolea Armeniei
11 M Sfanta Eufimia
12 M † Cinstirea icoanei Maicii Domnului Prodromita; Sfanta Veronica; Sfantul Paisie Aghioritul; Sfintii Mucenici Proclu si Ilarie
13 J Soborul Sfantului Arhanghel Gavriil Post
14 V Sfantul Nicodim Aghioritul
15 S Sfintii Chiric si Iulita Post
16 D Sfantul Atinoghen
17 L Sfanta Marina
18 M † Sfantul Emilian de la Durostor; Sfantul Cuvios Pamvo
19 M Sfanta Macrina
20 J † Sfantul Ilie Post
21 V † Sfantul Proroc Iezechiel; Cuviosii Rafael si Partenie de la Agapia
22 S Sfanta Maria Magdalena Post
23 D Aducerea moastelor Sfantului Foca
24 L Sfanta Hristina
25 M Adormirea Sfintei Ana
26 M † Sfantul Ermolae; Cuviosul Ioanichie cel Nou de la Muscel
27 J † Sfantul Mucenic Pantelimon Post
28 V Sfintii Prohor, Nicanor, Timon si Parmena
29 S Sfantul Mucenic Calinic Post
30 D Sfantul Valentin; Sfintii Apostoli Sila, Silvan, Crescent, Epenetos si Andronic
31 L Sfantul Evdochim; Lasata secului pentru Postul Adormirii Maicii Domnului