Calendar ortodox iunie 2022. Pe lângă sărbătorile religioase, însă, prima lună de vară este presărată cu alte câteva sărbători, de mai mică importanţă, cărora le sunt specifice o serie de tradiţii şi superstiţii pe care credincioşii le respectă cu sfinţenie pentru a fi apăraţi de cele rele: Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava (2 iunie), Sfântul Apostol Vartolomeu sau Sărbătoarea Grâului (11 iunie), Sânzienele sau Drăgaica (se sărbătoresc în noaptea de 23 spre 24 iunie şi pe 24, în ziua Naşterii Sf. Ioan Botezătorul) şi Sărbătoarea Lupilor sau Sânpetru de Vară (în ziua Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel, sărbătoarea agricultorilor).
În fiecare an, la 40 de zile de la Sfintele Paști, Biserica Ortodoxă sărbătorește praznicul Înălțării Domnului. Totodată, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a decis ca această sărbătoare să fie consacrată ca Zi a Eroilor.
În popor, există credința că, odată cu Înălțarea Domnului, se înalță și sufletele celor adormiți de la Săptămâna Luminată încoace.
Începând din această zi, oamenii se salută cu „Hristos S-a Înălțat”, respectiv „Adevărat S-a Înălțat”, iar gospodinele pregătesc mâncăruri alese și roșesc ouă pe care le împart în memoria celor trecuți în neființă.
Un alt obicei specific Înălțării Domunului este acela de a purta frunze de nuc și leuștean la brâu, pentru că așa a avut și Iisus Hristos când S-a înălțat la ceruri, potrivit traditii-superstitii.ro
În unele regiuni ale țării, gospodarii îşi împodobesc casele cu crenguțe de paltin, iar vitele sunt bătute cu funze de leuștean pentru a se îngrașa și a fi sănătoase tot restul anului.
Se spune că oamenii care mor în preajma acestei mari sărbători vor ajunge în Rai.
Nu este bine ca la Înălțare să împrumuți sare sau să faci foc, fiindcă îți va vui casa tot restul anului.
Se mai crede că ce va fi semănat după Înalțarea Domnului nu va avea roade.
Tot în ziua Înălţării este şi praznicul Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava. Acesta s-a născut în Trapezunt (Asia Mică), în jurul anului 1300. Își câștiga existența făcând negoț împreună cu tatăl său. Într-una dintre călătoriile sale, s-a contrazis pe teme religioase cu un catolic. Pentru a-i face rău, acesta i-a spus conducătorului tătar al cetății că Ioan dorește să devină musulman.
Dar în fața tătarului, Ioan mărturisește că Hristos este singurul Dumnezeu. După multe chinuri, Ioan cel Nou de la Suceava a fost târât prin cetate de coada unui cal, dar Dumnezeu l-a întărit să suporte toate chinurile. În cele din urmă, a fost decapitat.
Deși nu s-a permis îngroparea lui, acest lucru a fost posibil după ce, prin minune, trei îngeri au tămâiat trupul său. Mai târziu, Ioan i s-a arătat în vis unui preot, care i-a luat moaștele și le-a așezat în altarul bisericii în care slujea. Pe 24 iunie 1402, domnitorul Alexandru cel Bun le-a adus la Suceava şi le-a depus în biserica Mirăuţilor.
Sfântul Vartolomeu a fost unul dintre cei doisprezece ucenici ai lui Hristos. El a vestit Evanghelia în Arabia, Persia, India și Armenia. Din porunca fratelui împăratului armean, Astiagis, sfântului i s-a tăiat capul. Creștinii au luat trupul sfântului și l-au îngropat cu cinste.
Sfintele lui moaște săvârșeau multe minuni, din acest motiv păgânii au luat sicriul și l-au aruncat în mare, dar apa marii l-a purtat până în Insula Lipara, unde Episcopul Agathon, în urma unei descoperiri care i s-a făcut în vis, a mers și l-a întâmpinat la marginea mării, apoi l-a luat și l-a înmormântat cu cinste în biserică.
În trecut, se credea că Sfântul Vartolomeu bagă bob spicului de grâu şi îi grăbește coacerea. Exista şi credinţa că Vartolomeul Grâului îi pedepseşte pe cei care nu îi cinstesc ziua: bătea piatra, stârnea furtunile și vijeliile. Astfel, în această zi, oamenii evitau să facă orice fel de muncă. Țăranii se fereau de tot ceea ce putea amenința recolta. Femeile nu torceau, ca să nu vină furtuna, iar bărbații încetau orice activitate, ca nu cumva grâul să dea înapoi.
Sărbătoarea Rusaliilor sau a Pogorârii Sfântului Duh este destinată pomenirii celor morți. În această zi, sunt Moșii de vară. Pogorârea Sfântului Duh este prăznuită întotdeauna la zece zile după Înălțare sau la cincizeci de zile după Paști. Este ziua in care Duhul Sfânt S-a pogorât în chip de limbi de foc asupra Apostolilor.
În această zi, credincioşii aduc la biserică frunze de nuc sau de tei, simbol al limbilor ca de foc, semne ale coborârii Sfântului Duh. Ele sunt binecuvântate și împărțite credincioșilor. Cu aceste ramuri sfințite se împodobesc casele și icoanele, existând credinţa că acestea au puterea de a alunga spiritele rele.
În unele zone, pe lângă tei și nuc, credincioșii mai folosesc leuștean, usturoi și pelin. De asemenea, oamenii obișnuiesc să poarte în sân sau în buzunare aceste buruieni, pentru a nu fi “luați din Rusalii” sau pociți de către Ielele neiertătoare.
Pe 24 iunie, este prăznuit Sfântul Ioan Botezătorul, sărbătoare cunoscută în popor ca Sânziene sau Drăgaica. Se spune că, în noaptea de 23 spre 24 iunie, Sânzienele plutesc în aer sau umblă pe pământ. Ele cântă și dansează, împart rod holdelor, umplu de fecunditate femeile căsătorite, înmulțesc animalele și pasările, umplu de leac și miros florile, tămăduiesc bolnavii și apară semănaturile de grindină.
În trecut, în ajunul acestei sărbători, fetele culegeau de pe câmp flori de sânziene și împleteau cununi pe care le aruncau peste case. Dacă acestea se agățau de horn, era semn că se vor mărita curând. Cei în vârstă aruncau coronițe peste casă, pentru a afla când vor muri. Se credea că atunci când coronița va cădea de pe acoperiș, moartea este aproape.
Tot în noaptea de Sânziene, fetele își puneau sub pernă flori de sânziene pentru a-și visa ursitul. În unele zone ale țării, fetele agățau coronițele în diferite locuri și, dacă a doua zi le găseau pline de rouă, era semn că se vor mărita în vara care urma să înceapă. Exista și obiceiul ca florile împletite în cununi să fie duse în ocolul vitelor, unde, cu ochii închiși, să fie date spre mâncare vitelor. Se credea că, după cum va arăta vita venită să mănânce cununa, așa va fi și viitorul soț!
Bătrânele satului adunau în zorii zilei de 24 iunie, din locuri necălcate, roua Sânzienelor. La întoarcerea spre casă, dacă nu vorbeau și nu întâlneau pe nimeni, puteau oferi roua ca leac pentru sănătate și dragoste.
Sânzienele pot fi aducătoare de rele dacă oamenii nu le respectă sărbătoarea şi aleg să muncească. În acest caz, aceste fiinţe stârnesc vijelii și lasă câmpul fără rod și florile fără leac. Florile de culoare galbenă – sânzienele, erau considerate a fi plante de leac.
Anual, pe data de 29 iunie, sunt prăznuiţi Sfinţii Apostoli Petru și Pavel. Cei doi apostoli sunt sărbătoriți împreună pentru că au murit în aceeași zi, de 29 iunie a anului 67, în timpul prigoanei creștine declanșate de împăratul roman Nero.
Sânpetru de vară marchează mijlocul verii agrare și perioada secerișului. Se crede că Sânpetru de Vară este despărțit de fratele său, Sânpetru de Iarnă, patron al lupilor, de aproximativ o jumătate de an. În tradiția populară Sânpetru apare fie ca personaj pământean, fie ca divinitate celestă.
În trecut, oamenii credeau că Sânpetru de Vară umblă pe Pământ însoțit de Dumnezeu. Adesea, Dumnezeu îl consulta la luarea unor decizii.
Se crede, de asemenea, că, la marile sărbători calendaristice (Crăciun, Anul Nou, Boboteaza, Sângeorz, Sânziene), Sânpetru poate fi văzut de pământeni la miezul nopții, când se deschide cerul, stând în dreapta lui Dumnezeu.
Sân-Petru de Vară sau Sărbătoarea Lupilor este sărbătoarea agricultorilor, potrivit superstitii.ro. Se crede că nu e bine să scuturi merii, până în această zi, pentru a feri holdele de grindină; acum încetează să mai cânte cucul şi privighetorile. Superstiţia spune că Sfântul Petre pocneşte din bici de sar scântei, care se prefac în licurici, iar aceştia sunt blagosloviţi de sfânt să arate calea celor rătăciţi prin păduri.
Citeste si Evenimente astrologice IUNIE 2022. Iese Mercur din retrograd, sărbătoare pentru toate zodiile!
1 M Sfantul Iustin Martirul si Filosoful – Dezlegare la peste
2 J † Inaltarea Domnului – Ziua Eroilor; Sfantul Ioan cel Nou de la Suceava
3 V Sfintii Mucenici Luchilian, Ipatie, Paul, Dionisie si Claudie – Dezlegare la peste
4 S † Sfintii Zotic, Atal, Camasis si Filip de la Niculitel
5 D Sfantul Mucenic Dorotei, episcopul Tirului – Ap. Fapte XX, 16-1828-36Ev. Ioan XVII, 1-13glas 6, voscr. 10
6 L Sfantul Ilarion cel Nou
7 M Sfantul Teodot, episcopul Ancirei
8 M † Aducerea moastelor Sfantului Teodor Stratilat – Dezlegare la peste
9 J Sfantul Chiril al Alexandriei
10 V Sfantul Mucenic Timotei, episcopul Prusei – Dezlegare la peste
11 S Sfantul Apostol Vartolomeu; Sfantul Luca al Crimeii; Sambata mortilor – Mosii de vara
12 D † Pogorarea Sfantului Duh (Rusaliile – Cincizecimea); Sfantul Cuvios Onufrie cel Mare
13 L † Lunea Sfantului Duh; Sfanta Mucenica Achilina
14 M Sfantul Proroc Elisei
15 M Sfantul Proroc Amos – Harţi
16 J Sfantul Tihon
17 V Sfintii Mucenici Manuil, Savel si Ismail – Harţi
18 S Sfintii Mucenici Leontie, Ipatie si Teodul
19 D Lasatul secului pentru Postul Sfintilor Petru si Pavel; Sfantul Apostol Iuda
20 L Inceputul Postului Sfintilor Apostoli Petru si Pavel; Sfantul Mucenic Metodie, Episcopul Patarelor – Post
21 M Sfantul Mucenic Iulian din Cilicia – Dezlegare la ulei si vin
22 M † Sfantul Grigorie Dascalul, Sfantul Mucenic Eusebie – Post
23 J Sfanta Mucenita Agripina – Dezlegare la ulei si vin
24 V † Nasterea Sfantului Ioan Botezatorul – Dezlegare la peste
25 S Sfanta Mucenita Fevronia
26 D Sfantul Cuvios David din Tesalonic
27 L Sfantul Cuvios Samson, primitorul de straini – Post
28 M Aflarea moastelor Sfintilor Mucenici Chir si Ioan – Dezlegare la ulei si vin
29 M † Sfintii Apostoli Petru si Pavel – Dezlegare la peste
30 J † Soborul celor 12 Apostoli; Sfantul Ierarh Ghelasie de la Ramet