Calendar ortodox mai 2024. Pe lângă sărbătorile religioase, însă, luna mai este presărată cu alte câteva sărbători, de mai mică importanţă, cărora le sunt specifice o serie de tradiţii şi superstiţii pe care mulţi credincioşi le respectă ca să fie protejaţi de rele şi ca să le fie bine în viaţă. Printre acestea: Armindenul (1 mai), Sfântul și Dreptul Iov (6 mai), Ghermanul viermilor (12 mai).
În această lună, gospodarii se îndeletnicesc cu muncile câmpului și ale grădinilor. În luna mai se strâng turmele de oi și vaci, pentru a fi duse la ciobani. În unele regiuni ale țării, mai ales în zona montană se face și “măsura oilor”.
Săptămâna Patimilor sau Săptămâna Mare începe, în 2024, pe 29 aprilie şi durează până pe 4 mai. În această săptămână se citesc deniile, slujbe de priveghere care se săvârșesc doar în săptămânile a cincea și a șaptea ale Postului Paștelor.
În Săptămâna Mare, e bine ca toţi credincioşii să ierte şi să se împace cu toţi cei cu care au fost în duşmănie.
În Lunea Mare, femeile încep curățenia de Paște. Se scoate totul afară, se aerisește casa ca să iasă toate relele de peste iarnă, se văruiește și se spală totul, scrie traditii-superstitii.ro
În Marţea Mare, numită şi Marțea Seacă, există superstiția conform căreia țăranii trebuie să se scalde ritualic pentru a seca bolile.
În Miercurea Mare, în anumite zone, există obiceiul ca seara, când soarele asfințește, copiii să meargă cu colindul, la sfârșit primind ouă care vor fi vopsite roşu.
În Joia Mare se roșesc ouăle. Tot în această zi se ține post cu mâncare uscată, la biserici nu se mai trag clopotele, ci doar se bate toaca, iar creştinii care s-au spovedit se împărtăşesc. În Joia Mare, există superstiția conform căreia fetele obişnuiesc ca, în timpul slujbei, să facă pe o sfoară câte un nod, după fiecare evanghelie, apoi îşi pun sfoara sub pernă ca să-şi viseze alesul.
În Vinerea Mare, este bine să se țină post negru. În același timp credincioșii, care nu pot, totuși, posti negru, nu trebuie să mănânce urzici, iar în mâncare nu se pune oțet, deoarce lui Iisus i s-a dat să bea oțet după ce a fost biciuit.
Sorin Bontea, reţetă de drob de miel pentru masa de Paşte 2024. Evită această greşeală dacă nu vrei ca preparatul să se sfărâme
Se zice că dacă va ploua în Vinerea Mare, anul va fi unul mănos; dacă te scufunzi în apă rece de trei ori în Vinerea Mare, vei fi sănătos tot anul; femeile nu au voie să coasă, să țeasă, să coacă fiindcă este mare pericol de boală și spirite rele.
De asemenea, în această zi credincioşii respectă tradiţia trecutului pe sub masă. Acest obicei face trimitere la coborârea și ridicarea din groapa morții a lui Hristos. Pe masa pe sub care trec credincioşii stă întins trupul mort al lui Iisus Hristos, întipărit pe Sfântul Epitaf.
Sâmbăta Paştelui, ziua în care trupul Mântuitorului Iisus s-a odihnit în mormânt, este zi de reculegere.
În Sâmbăta Mare, femeile se spală pe cap, se piaptănă, se îmbracă în haine curate, se închină și se roagă la icoane, apoi se apucă de plămădit. În cuptor, vasele trebuie puse doar cu mâna dreaptă, iar numărul tăvilor în care se face cozonacul sau pasca trebuie să fie cu soţ, altfel pot apărea necazuri în anul care urmează.
Pe 1 mai, este sărbătorit Sfântul prooroc Ieremia, de la care se trage şi numele acestei zile: Armân sau Irmin den, care înseamnă ziua profetului Ieremia. În această zi, în trecut, se împodobeau uşile caselor cu ramuri verzi, simbol al fertilităţii. Creanga era numită arminden şi era păstrată până la seceriş când era folosită la aprinderea focului pentru coacerea pâinii noi. Se spune că acest obicei îşi are originea în vremea lui Iisus, armindenul fiind semnul pus de jidovi pe casa Sa, pentru a o recunoaşte a doua zi, când veneau să-L prindă.
Băutul Mărţişorului este petrecerea câmpenească de Armindeni, când se scoate mărţişorul de la 1 Martie. Se spune că, în această zi, Sf. Ieremia aduce rodul şi belşugul, dar se şi plimbă prin holde având în mână un coş plin cu piatră şi “bătând” holdele acelora care nu îi respectă sărbătoare.
Paşte 2024. De unde provin ouăle şi carnea de pui de la Lidl. Semnificația codurilor
Tot pe 1 mai, cei care încă mai au vin în butoaie trebuie să-l scoată și să-l trateze cu pelin, astfel se va strica. Totodată, tradiția populară ne spune că e bine să bei din acest vin pentru a-ţi reînnoi sângele şi pentru a fi ferit de boli.
De altfel, pelinul se poartă şi la brâu sau în sân, pentru a fi feriţi de friguri; se pune pelin în cofele de apă pentru a se feri de boală. Cine nu sărbătoreşte Armindenul, nu are parte de roade, de holde. Pelinul recoltat în această zi era leac pentru malarie, dureri de stomac, umflături şi boli de ochi, scrie superstitii.ro
În anumite zone ale ţării, fetele şi flăcăii obişnuiesc ca, după ce vin de la Înviere, înainte de răsăritul soarelui şi fără să fie văzuţi de nimeni, să se scalde într-o apă curgătoare, pentru a fi iuţi, sprinteni, sănătoşi, harnici şi iubiţi.
Duminică dimineaţa, există tradiţia ca toţi membrii familiei să se spele pe faţă cu apă neîncepută, luată dintr-un izvor, în sensul în care curge, în care se pune un ou roşu şi un ban de argint. Se crede că această apă îi ajută să fie sănătoşi şi bogaţi, argintul simbolizând noroc la bani.
De Paşte, este bine să porţi haine noi, acestea simbolizând purificarea corpului şi a sufletului.
În prima zi de Paşte, este ca, după ce s-au întors de la Înviere şi iau anafura, toţi ai casei trebuie să mănânce un ou roşu şi pască: să fie curaţi ca pasca şi sănătoşi ca oul.
Dacă prima persoană care îţi intră în casă de Paşte este bărbat, vei avea noroc tot anul.
Ghermanul era serbat, în trecut, de agricultori și de crescătorii de animale, spunându-se că această divinitate poate influența în bine creșterea semănăturilor și poate apăra animalele de viermi.
Înainte ca oile să fie adunate în turmă, acestea se tund de către proprietari, se despart de miei și se înseamnă în urechi cu „furculițe”, „hârlețe”, „găurele”, cu ciucuri de lână colorată sau cu plăcuțe ștanțate.
După ce se măsura laptele, după ce se notau semnele făcute în urechile oilor și se cinsteau ciobanii, se aprindea un foc, oile fiind obligate să treacă peste jăratecul sau fumul acestuia, „pentru curățire”, timp în care erau numărate de către cioban și atinse cu o ramură de leuștean.
Turma ajungea la locul de destinație însoțită, de cele mai multe ori, de către preotul din sat. Sus, pe munte, se desfășura un ceremonial de consacrare a locului și de ipostaziere a lupului, prin sfințirea stânei și a oilor. Apoi, sătenii se ospătau într-o atmosferă plină de voie bună. Cât dura această masă câmpenească, ciobanii preparau, în stână, primul caș.
Costandinul Puilor se sărbătoreşte în ziua praznicului Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, pe 21 mai. Este şi data limită calendaristică pentru semănatul porumbului, ovăzului şi meiului. Se spune că, în această zi, păsările de pădure îşi învaţă puii să zboare.
Începând din această zi, se spune în popor că vine vara; cine lucrează în această zi, va avea bucăţele arse pe câmp. Nu se lucrează şi pentru a se feri de distrugerea holdelor şi a strugurilor de către păsările cerului. Gospodinele au superstiţia că dacă vor lucra în această zi, uliii le vor mânca puii din bătătură. După ziua de Constantin şi Elena nu se mai pune nimic în pământ, fiindcă se crede că degeaba căzneşti, întrucât totul se va îngălbeni ca aurul.
1M – Talcuirea Evangheliei din Miercurea Mare (Denie); Sfantul Proroc Ieremia
2J – Joia din Saptamana Patimilor (Denia celor 12 Evanghelii); Aducerea moastelor Sfantului Atanasie cel Mare; Sfantul Atanasie al III-lea, Patriarhul Constantinopolului (Post)
3V – Vinerea Mare – moartea si ingroparea Domnului (Zi aliturgica. Denia Prohodului Domnului); Sfantul Irodion de la Lainici, Sfintii Mucenici Timotei si Mavra
4S – Coborarea la iad a Mantuitorului; Sfanta Mucenita Pelaghia
5D – Invierea Domnului (Sfintele Pasti); Sfanta Irina
6L – Sfintele Pasti; Darul Invierii; Sfantul si Dreptul Iov
7M – Sfintele Pasti; Invierea Domnului – sarbatoarea luminii si a bucuriei; Aratarea semnului Sfintei Cruci pe cer la Ierusalim
8M – Sfantul Apostol si Evanghelist loan
9J – Sfantul Proroc Isaia; Aducerea moastelor Sfantului Ierarh Nicolae la Bari
10V – Izvorul Tamaduirii; Sfantul Simon Zilotul
11S – Sfantul Mucenic Mochie; Sfintii Metodie si Chiril, luminatorii slavilor
12D – Sfantul Ioan Valahul
13L – Sfanta Mucenita Glicheria
14M – Sfantul Mucenic Isidor
15M – Sfantul Pahomie cel Mare; Sfantul Ierarh Iacob Putneanul, mitropolitul Moldovei (Dezlegare la peste)
16J – Sfantul Cuvios Teodor cel Sfintit; Sfintii Cuviosi Sila, Paisie si Natan de la Sihastria Putnei
17 V – Sfantul Apostol Andronic (Dezlegare la peste)
18S – Sfantul Mucenic Teodot
19D – Sfantul Mucenic Patrichie, episcopul Prusei
20L – Sfanta Lidia; Sfantul Mucenic Talaleu
21M – Sfintii Imparati Constantin si Elena
22M – Sfantul Mucenic Vasilisc (Dezlegare la peste)
23J – Sfantul Cuvios Mihail Marturisitorul, episcopul Sinadei
24V – Sfantul Cuvios Simeon Dezlegare la peste
25S – A treia aflare a Capului Sfantului Ioan Botezatorul
26D – Sfantul Apostol Carp, unul din cei 70 de apostoli
27L – Sfantul Ioan Rusul
28M – Sfantul Nichita Marturisitorul, Episcopul Calcedonului
29M – Sfanta Mucenita Teodosia din Tir Dezlegare la peste
30J – Sfantul Cuvios Isaachie Marturisitorul
31V – Sfantul Apostol Ermie