Calendar ortodox martie 2021. Pe lângă sărbătorile religioase, însă, luna martie este presărată cu alte câteva sărbători, de mai mică importanţă, cărora le sunt specifice tradiţii şi superstiţii pe care credincioşii le respectă cu sfinţenie pentru a fi protejaţi. Este vorba despre Sântoader, Dochia, Mărțișorul, Intrarea în Zilele Babei (toate sărbătorite pe 1 martie), Mucenicii, Moartea Dochiei, Ieșirea din Zilele Babei, Sâmbra Plugului, Anul Nou Agrar (toate sărbătorite pe 9 martie), Intrarea în Zilele Moșilor (sau Caii lui Sân Toader) – 10 martie, Alexii, Ziua Șarpelui, Ziua Peștelui (17 martie).
Nu întâmplător Babele sunt în număr de 9, o cifră cu semnificații magice, des întâlnită în vechiul calendar lunar carpatin. Sărbătoarea Dochiei deschide șirul unor bogate manifestări ce sunt departajate de câte 9 zile (Mucenicii, Alexiile, Blagovestenia), potrivit azm.gov.ro.
Cea mai strașnică și mai capricioasă dintre Babe este Baba Dochia, care stă la cumpăna dintre iarnă și vară, dintre anul vechi și anul nou. Vremea capricioasă din această perioadă este pusă pe seama caracterului Babei Dochia, iar dacă se încălzește treptat se spune că ”Baba Dochia își leapădă cojoacele”. Fiecare cojoc este luat de celelalte babe numite după zilele săptămânii: Lunica, Martica, Marcuriana, Joița, Virița, Sitița și Domnica.
Primele 3 zile ale lui martie se mai numesc ”baba de primăvară” (1 martie), ”baba de vară” (2 martie) și ”baba de toamnă” (3 martie) și se spune că așa cum vor fi aceste zile, așa vor fi și cele trei anotimpuri. Ultima zi a Babelor, 9 martie, se suprapune peste o mare sărbătoare creștină: cei 40 de mucenici de la Sevastia.
Pe 9 martie își serbează ziua numelui persoanele care nu au patroni printre sfinții din calendar.
De mucenici, pe 9 martie (echinocțiul de primăvară și începutul anului agrar în calendarul iulian), focurile simbolizează arderea iernii și renașterea primăverii. Prin acest ritual magic (practicat în Banat, Crișana, Muntenia, Oltenia, Dobrogea și sudul Moldovei), se dorea sprijinirea Soarelui în depășirea momentului critic al echilibrului perfect între lumină și întuneric. În curți și grădini se strângeau gunoaiele grajdurilor, uscăturile grădinii și se aprindea focul cu ele.
Citeşte şi Cum se aleg corect Babele din Martie? Greşeala pe care mulţi o fac. Superstiţii legate de Babe
În Transilvania era obiceiul ca tinerii să sară peste foc pentru a li se îmbiba hainele cu fum, acesta având rol de purificare. În alte zone, chiar și vitele erau trecute prin foc să fie apărate de boli. După cum erau flăcările și direcția fumului, se făceau diferite previziuni asupra vremii.
Herghelia era formată din opt cai cu chip de flăcăi, care aveau coada ascunsă în ițari și copitele ascunse în opinci. Sfântul Toader ar reprezenta o divinitate agrară cu însușiri de cal năzdrăvan, iar sărbătoarea sa avea loc în preajma primelor semne de primăvară. Sân Toader ar fi paznicul ceresc al Soarelui, iar legenda evocă o goană mitică în timpul căreia Soarele a încercat să fugă la miazăzi, fiind în cele din urmă, întors de către sfânt.
Despre caii lui Sân Toader se credea că intră prin casele cu șezători și iau fetele la joc, zboară cu ele, le lovesc cu copitele etc. Caii lui Sân Toader constituiau elementul de ordine premergător Postului Mare, fiind cei care puneau capăt petrecerilor și șezătorilor.
O legendă povestește că, deoarece omul avea mult de suferit din cauza insectelor, Dumnezeu le-a adunat pe toate și le-a închis într-o cutie și l-a chemat pe Alexie s-o arunce în apa mării. Ajuns la destinație, Alexie nu a putut rezista curiozității și a deschis cufărul, astfel încât toate acestea s-au răspândit din nou pe Pământ.
Pentru că nu a ascultat de Dumnezeu, Alexie a fost transformat în cocostârc și pedepsit să adune, între 17 martie și 14 septembrie, insectele împrăștiate. Legenda conține și un sâmbure de adevăr căci în preajma acestei zile este perioada întoarcerii berzelor și cocostârcilor.
Pescarii susțin că Sfântul Alexie este cel care aduce peștii din adâncurile unde au iernat, la suprafața apelor. Ei țin post toată ziua, iar seara chefuiesc în cinstea sfântului, pentru a avea noroc la pescuit. Există credința că, dacă mănânci un peștișor crud în această zi, vei avea juvelnicul plin tot anul.
Buna Vestire sau Blagoviştenia, situată în imediata apropiere a echinocțiului de primăvară, când încep să vină primele păsări călătoare, reprezintă ziua în care Maica Domnului a fost vestită, prin Arhanghelul Gavril, că va naște pe Fiul Domnului.
Blagoveştenia oferea oamenilor prilejul pentru prognozarea timpului calendaristic, pentru practicarea unor ritualuri de îndepărtare a forțelor malefice, de divinație și de prognozare a duratei vieții.
Se credea că în această zi nu este bine să umbli flămând și fără de bani asupra ta. Pentru a întâmpina sosirea cucului, oamenii se pregăteau, din timp, cu bani. În momentul în care auzeau cucul cântând, ei aruncau banii în direcția din care se auzea cântecul și rosteau versuri pe un ton interogativ, numărând glasurile cucului, deoarece se considera ca fiecare „glas” corespunde unui an de viață. Dacă pasărea îi cânta cuiva din față, era semn îmbucurător, semn că toată vara îi va merge bine, dar dacă pasărea cânta din spate sau lateral-stânga, atunci semnul era potrivnic pentru cel care îl asculta.
Citeste si Prognoza meteo lunară. „Babele” aduc vreme schimbătoare în martie 2021
De asemenea, se urmărea locul unde cânta prima dată cucul iar creanga pe care a stat el se tăia și se punea în lăutoarea fetelor, pentru a fi îndrăgite de flăcăi așa cum cucul era îndrăgit de toți oamenii. În unele sate se obișnuia să se vâneze cucul de Blagoveștenie, capul acestuia fiind conservat în sare pentru ca mai apoi să fie purtat de fete în sân, la hore. Tinerele credeau că vor fi invitate, astfel, des la joc și repetau mereu în gând: „Cum nu stă cucul în loc, /Așa să nu stau eu în joc”.
În această zi se scoteau și stupii de la iernat. Aceștia erau trecuți pe deasupra unui foc, pentru purificare, se afumau și se stropeau cu agheasmă pentru a fi încărcați de fertilitate și de fecunditate și pentru a fi apărați de luarea manei.
De Blagoviştenie nu se puneau cloștile pe ouă, obicei păstrat și astăzi, se opreau morile de apă iar oamenii nu aveau voie să se certe. Femeile aprindeau focuri în fața casei, punând alături de foc o cofiță cu apă pentru ca îngerii păzitori să vină să se încălzească și să-și potolească setea.
Aceasta zi era și un important moment pentru prognozarea vremii, pentru eșalonarea muncilor agricole de primăvară. Și tot acum ciobanii se urcau pe stogurile de fân și amenințau iarna cu topoarele, existând redinţa că astfel primăvara va sosi mai repede.
Importanța sărbătorii este marcatăși de sacrificiul peștelui care se consuma ritual, indiferent dacă ziua era de post sau de dulce.
Riturile săvârșite în această zi se mai întâlnesc în unele sate izolate din zona montană, unde oamenii continuă să considere că în acest mod natura este readusă la viață, se intra din plin în sezonul lucrărilor agricole de primăvară și se pregătește noul an pastoral.
1 L Sfanta Mucenita Evdochia
2 M Sfantul Teodot, Sfantul Nicolae Planas
3 M Sfintii Mucenici Eutropiu, Cleonic si Vasilisc Post
4 J Sfantul Gherasim de la Iordan
5 V Sfantul Mucenic Conon din Isauria Post
6 S Sfintii 42 de Mucenici din Amoreea; Aflarea Sfintei Cruci (Sambata mortilor – mosii de iarna)
7 D Sfintii Mucenici Episcopi din Cherson; Sfantul Mucenic Efrem, episcopul Tomisului (Lasata secului de carne)
8 L Sfantul Teofilact Marturisitorul, episcopul Nicomidiei Dezlegare la oua, lapte, branza
9 M † 40 de mucenici, in Sevastia Armeniei
10 M Sfintii Mucenici Codrat, Ciprian, Dionisie, Pavel, Anecton si Crescent (Zi aliturgica)
11 J Sfantul Sofronie, patriarhul Ierusalimului
12 V Sfantul Teofan Marturisitorul; Sfantul Simeon Noul Teolog (Zi aliturgica)
13 S Aducerea moastelor Sfantului Nichifor, patriarhul Constantinopolului; Sfanta Ipomoni (Sambata Sfintilor Cuviosi)
14 D Sfantul Benedict din Nursia (Lasata secului de branza)
15 L Sfantul Mucenic Agapie si cei sapte mucenici (Inceputul Postului Sfintelor Pasti. Zi aliturgica. Canonul Mare)
16 M Sfantul Mucenic Sabin Egipteanul (Zi aliturgica. Canonul Mare)
17 M Sfantul Alexie (Canonul Mare) Post
18 J Sfantul Chiril al Ierusalimului (Canonul Mare)
19 V Sfintii Mucenici Hrisant si Daria
20 S Sfintii mucenici ucisi in Manastirea Sfantul Sava cel Sfintit (Sambata Sfantului Teodor – Pomenirea mortilor) Dezlegare la ulei si vin
21 D Sfantul Ierarh Iacob Marturisitorul; Pomenirea mortilor
22 L Sfantul Vasile de Ancira, Sfanta Drosida Post
23 M Sfantul Mucenic Nicon
24 M Sfantul Cuvios Zaharia
25 J † Buna Vestire – dezlegare la peste
26 V Soborul Sfantului Arhanghel Gavriil Post
27 S Sfanta Mucenita Matroana din Tesalonic Dezlegare la ulei si vin
28 D Sfantul Cuvios Ilarion cel Nou; Pomenirea mortilor
29 L Sfantul Mucenic Marcu, episcopul Aretuselor Post
30 M Sfantul Cuvios Ioan Scararul
31 M Sfantul Mucenic Ipatie, episcopul Gangrei