CALENDAR ORTODOX OCTOMBRIE 2020 Luna octombrie este presărată cu alte câteva sărbători, de mai mică importanţă, cărora le sunt specifice tradiţii şi superstiţii pe care credincioşii le respectă cu sfinţenie pentru a fi protejaţi. Pe 18 octombrie, este Lucinul (Sfântul Apostol și Evanghelist Luca), iar pe 25 octombrie sunt Moșii de Toamnă (Ajunul lui Sâmedru).
Această zi marchează începutul pregătirii turmelor pentru iernat și deschiderea unor târguri unde se valorifică produsele pastorale, scrie azm.gov.ro. De Sfânta Parascheva se postește și nu se lucrează, altfel existând pericolul apariției unor boli. În popor, Sfânta Parascheva e percepută ca fiind ”mare la trup și urâtă la chip”, dar cu un suflet bun, pentru că-i ferește pe oameni de boli, grindină, trăsnet și pe copii îi apără de deochi.
Fetele tinere trebuie să țină Ziua Sfintei Parascheva pentru a fi cinstite așa cum a fost ea. La sate, se fac focuri în curte, pentru a alunga spiritele rele. În această zi, ciobanii nu cioplesc nimic, să nu le iasă mieii tărcați. Turmele de oi se pregătesc pentru iernat, se împlinește sorocul ciobanilor, văcarilor și pândarilor și se fac angajări noi pentru anul care urmează. În dimineața zilei de 14 octombrie, ciobanii trebuie să verifice felul în care au dormit oile. Dacă stau grămadă, e semn că va fi iarnă grea, geroasă, dacă sunt împrăștiate, iarna va fi blândă. Dacă de Sfânta Parascheva nu plouă, atunci iarna va veni curând.
În ziua Lucinului se săvârșeau ritaluri menite să determine îndepărtarea lupului din preajma turmelor de oi. Era interzisă scoaterea gunoiului și a cenușii din vatră, pentru ca lupii să nu găsească cărbuni aprinși, care le-ar fi favorizat fecunditatea. De asemenea, în ziua cu pricina nu se pronunța cuvântul lup, termenul fiind înlocuit cu cel de ”gadină” și erau sistate activitățile ce implicau prelucrarea lânii și a pieilor de oi. Oamenii țineau post negru și se rugau pentru a fi feriți de lupi.
Moșii de Toamnă sunt prilej de mare sărbătoare pastorală. Pomenirile, rugurile aprinse pe coamele dealurilor, la răspântii, în mijlocul satului, lângă ape – deci ”locurile propice adunării spiritelor”, alături de veghea rituală, țin de credința că, la Sâmedru, morții se fac moroi, vârcolaci, strigoi și ieșind din morminte, încearcă să-i chinuie pe cei vii. Tradiția populară a găsit, însă, și elementul purificator. În ajun de Sfântul Dumitru are loc, în fiecare an, sărbătoarea numită ”Focul lui Sâmedru”.
De Sâmedru are loc arderea rituală a unui animal-jertfă (oaia) sau numai aprinderea unui rug pe care arde substitutul jertfei, de obicei un arbore, simbol antropomorf. Potrivit lui Ion Ghinoiu, „în după-amiaza zilei de 25 octombrie, cetele de copii însoțite de cate 2-3 feciori merg în pădure, aleg pomul care va fi incinerat, îl doboară, îl curăță de crengi și îl aduc pe locul unde se va aprinde rugul funerar. Trupul neînsuflețit (butucul sau trunchiul copacului de 10-15 metri), numit par, fixat în poziție verticală și gătit cu cetină verde se numește Focul lui Sâmedru. Înălțimea acestuia este, uneori, cât turla bisericii din sat. /…/ La lăsarea serii, în liniște și cuprinși de emoții, copiii aprind Focul lui Sâmedru. Când rugul începe să lumineze cerul, copiii izbucnesc în strigăte de bucurie, adresând invitația la cea mai mare sărbătoare a anului: Hai la Focul lui Sâmedru! În jurul rugului se adună, pe vecinătăți, copii, tineri, maturi și bătrâni. Toată suflarea satului participă la taina renașterii zeului prin ritul funerar de incinerare. Femeile împart, ca la înmormântarea oamenilor, covrigi, fructe și băutură…”.
Ca zeu, Sâmedru este așadar unul al sacrificiului legat de înnoirea timpului și a lumii.
În Ajunul sărbătorii Sfântului Dimitrie, se aprind focuri, peste care sar copii pentru a fi sănătoși tot anul. Focul are și menirea de a alunga fiarele și de a încălzi morții. După ce focul este stins, țăranii aruncă un cărbune în grădină, ca aceasta să primească putere de a rodi.
În calendarul popular românesc, Sâmedru împreună cu Sângeorz (Sfântul Gheorghe) sunt considerați drept sfinți care hotărnicesc domeniul temporal, potrivit azm.gov.ro. Aceștia împart anul în două jumătăți, între care granițele sunt marcate de sărbători cu caracter pastoral. În acest sens, vara, patronată de Sângeorz, ține de la 23 aprilie la 26 octombrie.
Dacă Sfântul Gheorghe, „cap de primăvară”, mai tânăr și mai năvalnic, are sarcina de a înfrunzi codrul și care și poartă la brâu cheile cu care descuie vara, Sfântul Dumitru are cheile cu care încuie vara și descuie iarna și are misiunea desfrunzirii codrului toamna. Între cei doi este încheiată o învoială pe viată și pe moarte: dacă arborii sunt neînfrunziți pe data de 23 aprilie, Sâmedru îl omoară pe Sângiorz.
Sfântul Dumitru este considerat și patronul păstorilor. Este ziua în care ciobanii află cum va fi iarna. Aceștia își așază cojocul în mijlocul oilor și așteaptă să vadă ce oaie se va așeza pe el. Dacă se va culca o oaie neagră, iarna va fi bună, iar dacă se va culca o oaie albă, iarna va fi aspră. Un alt mod de a afla cum va fi iarna, este să urmărești mersul oilor în dimineața sărbătorii Sfântului Dumitru. Dacă dimineața se va trezi întâi o oaie albă și va pleca înspre sud, iarna va fi grea; dacă se va trezi o oaie neagră și va pleca spre nord, iarna va fi ușoară.
Ziua Sfântului Dumitru era și o zi a soroacelor, se terminau învoielile încheiate între stăpânii oilor și ciobani la Sân-George, de unde și zicerea că „la Sân-George se încaieră câinii iar la Sâmedru se sfădesc stăpânii”.
În această zi, se tocmesc servitorii pentru diverse treburi și se strică stânele. Țăranii tund coama cailor până la trei ani, ca să aibă păr frumos.
În anumite zone, țăranii îl cinstesc pe Sfântul Dimitrie, Izvorâtorul de mir, ca fiind cel ce a dat oamenilor vinul folosit la Sfânta Împărtășanie.
Citeşte şi Horoscop. Vine greul pentru 5 zodii în luna octombrie
Alte credințe în ziua Sfântului Dumitru:
– dacă în această zi este vreme aspră, iarna va fi bună, iar de va fi vreme bună, toamna va fi lungă și frumoasă;
– nu se pieptănă, ca-i primejdie de lupi;
– dacă luna va fi plină și cerul acoperit de nori, iarna va fi aspră, cu zăpezi grele;
– se face pomană grâu fiert cu unt, lapte sau brânză.
1 J †) Acoperamantul Maicii Domnului; Sf. Apostol Anania; Sf. Cuv. Roman Melodul; † Sf. Cuv. Iosif si Chiriac de la Bisericani
2 V Sf. Sfintit Mucenic Ciprian; Sf. Mucenita Iustina fecioara
3 S Sf. Sfintit Mucenic Dionisie Areopagitul; Sf. Mucenic Teoctist
4 D Sf. Sfintit Mucenic Ierotei, Episcopul Atenei
5 S Sf. Mucenita Haritina; † Sf. Cuv. Daniil si Misail de la Manastirea Turnu
6 M † Sf. Apostol Toma; Sf. Mucenita Erotiida
7 M † Sf. Mari Mucenici Serghie si Vah; Sf. Mucenici: Iulian preotul, Chesarie diaconul si Polihronie
8 J Sf. Cuv. Pelaghia; Sf. Taisia
9 V Sf. Apostol Iacov al lui Alfeu; Sf. Cuv. Andronic si Atanasia
10 S Sf. Mucenici Evlampie si Evlampia, sora lui; Cuviosii: Vasian si Teofil Marturisitorul
11 D Sf. Apostol Filip, unul din cei 7 diaconi; Cuv. Teofan Marturisitorul, episcopul Niceei
12 L Sf. Mucenici: Prov, Tarah si Andronic; Sf. Cosma, Episcopul Maiumei
13 M † Aducerea Moastelor Sf. Ap. Andrei la Iasi; Sf. Mucenici: Carp, Papil, Agatodor, Agatonica si Florentie
14 M †) Sf. Cuvioasa Parascheva de la Iasi; Sf. Mucenici: Nazarie, Ghervasie, Protasie si Chelsie
15 J Sfintitul si Cuviosul Mucenic Luchian, preotul din Antohia
16 V Sf. Mucenic Longhin Sutasul
17 S Sf. Proroc Oseea; Sf. Cuv. Mucenic Andrei Criteanul
18 D Sf. Apostol si Evanghelist Luca; Sf. Mucenic Marin cel Batran
19 L Sf. Prooroc Ioil; Sf. Mc. Uar; Sf. Cleopatra; Sf. Cuv. Ioan de la Rila
20 M Sf. Mare Mucenic Artemie; Sf. Cuv. Gherasim din Chefalonia
21 M †) Cuviosii Marturisitori Visarion, Sofronie si Sf. Mucenic Oprea; Sf. Preoti Marturisitori Ioan din Gales si Moise Macinic din Sibiel; Cuv. Ilarion cel Mare
22 J Sf. Ierarh si Intocmai cu Apostolii Averchie; Sfintii 7 tineri din Efes
23 V Sf. Sfintit Mucenic si Apostol Iacob, ruda Domnului; Sf. Cuv. Macarie Romanul
24 S Sf. Mare Mucenic Areta; Sf. Mucenici Marcu, Sotirih si Valentin
25 D Sf. Mucenici Marcian si Martirie; Sf. Tavita
26 L †) Sf. Mare Mucenic Dimitrie, Izvoratorul de mir
27 M †) Cuviosul Dimitrie cel Nou ale carui moaste sunt la Patriarhia Romana (ale carui moaste se afla in Catedrala Patriarhala); Sf. Mc. Nestor
28 M †) Sf. Ier. Iachint, Mitropolitul Tarii Romanesti; Sf. Mucenici: Terentie, sotia sa Neonila si Vilie; Sf. Ier. Firmilian, episcopul Cezareei Capadociei
29 J Sf. Cuv. Mare Mucenita Anastasia Romana; Sf. Cuv. Avramie si Maria, nepoata sa
30 V Sf. Mc. Zenovie, episcopul Ciliciei, si sora sa, Zenovia; Sf. Apostol Cleopa
31 S Sfintii Apostoli: Apelie, Stahie, Amplie, Urban, Aristobul si Narcis; Sf. Mc. Epimah