„Klaus Iohannis voia să instituie o stare de urgență, să rămână la putere pe termen nelimitat, însă poporul român bun a înțeles că monstrul nu trebuie să mai fie. De mâine (n.r. – duminică, 22 decembrie 2024), sunteți doar un simplu cetățean, pe baza Constituției, mandatul dumneavoastră vi se încheie.
Vreți să rămâneți președinte în mod abuziv, atunci veți fi unul imoral, ilegal. Dacă rămâneți o secundă președinte, veți deveni un infractor dovedit. Revin în sfera puțin cunoscută de dumneavoastră, cea a demnității – plecați acum, ce ați creat în acești 10 ani e dezastru. Poporul are nevoie de un guvern de oameni pentru oameni. Vă spun așa – plecați, fiți demn, învățați demnitatea de la poporul român, măcar învățați asta în al 12-lea ceas”, a transmis Călin Georgescu în mediul online.
Astăzi, 21 decembrie 2024, mandatul de președinte al lui Klaus Iohannis se încheie, însă, din cauza anulării alegerilor prezidențiale, acesta rămâne șeful statului până la scrutinul din primăvară.
Din decembrie 2014, când a fost ales pentru prima dată, și până în decembrie 2024, Klaus Iohannis a avut de gestionat o perioadă complicată în politica și societatea României.
Un aspect remarcabil al mandatului său de un deceniu a fost implicarea sa directă în împiedicarea anumitor reforme controversate promovate de Partidul Social Democrat, mai ales între 2017 și 2019. Aceasta a fost o perioadă în care social-democrații, sub conducerea lui Liviu Dragnea și ulterior Viorica Dăncilă, au avut o majoritate semnificativă în Parlament. Reformele propuse vizau sistemul judiciar și au generat proteste uriașe de stradă, iar președintele a jucat un rol activ în susținerea independenței justiției.
Pe plan extern, Klaus Iohannis a păstrat o direcție dreaptă de apropiere față de aliații occidentali. Relațiile cu Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii au fost consolidate, iar președintele a participat activ la summituri internaționale pentru a sublinia importanța apartenenței României la NATO.
Totodată, liderul de la Cotroceni a militat pentru sporirea bugetului alocat apărării în contextul tensiunilor regionale generate de agresiunea Rusiei asupra Ucrainei. Decizia de a menține un curs ferm pro-occidental a fost apreciată de partenerii externi, dar a generat critici interne care susțineau o abordare mai echilibrată.