Călin Georgescu încă nu acceptă decizia CCR de anulare a alegerilor prezidențiale: Sunt deja candidat și discutăm de turul 2, refacerea turului 2

Călin Georgescu încă nu acceptă decizia CCR de anulare a alegerilor prezidențiale: Sunt deja candidat și…

Fostul candidat independent, Călin Georgescu, a anunțat că procesul de la CAB în care sunt analizate contestațiile pe care le-a depus privind anularea alegerilor prezidențiale a fost amânat pentru data de 23 decembrie.
„Așteptăm să fie o decizie justă, justiția să-și facă treaba. Am convingerea că sunt profesioniști și vor lua o decizie justă. Sntem aici pentru a restaura ordinea constituțională. Am convingerea că există procurori și magistrați care știu meserie (…) Sunt deja candidat și discutăm de turul 2, refacerea turului 2.

Coaliţia pro-europeană este în aer! Marcel Ciolacu, anunţ-şoc pe Facebook: „PSD se retrage cu demnitate de la masa discuțiilor. Nu poți face nimic cu așa-ziși parteneri cărora le e ”silă” să stea la masă!”

Întrebat dacă se așteaptă să fie citat de poliție la fel ca cei despre care anchetatorii spun că ar fi apropiații lui, Călin Georgscu a spus:

Alte articole

Anamaria Prodan, reacţie categorică după anchetele care îi vizează pe influencerii ce l-au susţinut pe Călin Georgescu: „Nu vor face nimic cu această teroare. Jenant! Penibil!”

Curtea de Apel analizează joi contestaţia lui Călin Georgescu privind anularea alegerilor

„Îmi pare foarte rău și sunt solidar cu toți cei care suferă azi, toți cei care sunt urmăriți, umiliți, batjocoriți pentru simplul fapt că au avut o alegere. Îmi pare rău de ce se întâmplă. Suntem în decembrie, acum 35 de ani s-a murit pentru alegeri libere. Aceste alegeri libere nu mai sunt azi”.

Astăzi a avut loc primul termen în cadrul dosarului lui Călin Georgescu. Înalta Curte de Casație și Justiției a declinat soluționarea contestațiilor depuse către magistrații de la Curtea de Apel București, iar astăzi Georgescu s-a prezentat în fața judecătorilor.

Curtea de Apel Bucureşti respinge cererea APALP de sesizare a Curtii Constitutionale în cazul desecretizării unor documente care-l vizau pe Călin Georgescu

Curtea de Apel Bucureşti a respins ca inadmisibilă cererea Asociaţiei pentru Apărarea Libertăţilor Publice (APALP) de sesizare a Curtii Constitutionale cu privire la exceptiile de neconstitutionalitate în cazul desecretizării unor documente care-l vizau pe fostul candidat la Preşedinţia României Călin Georgescu. APALP a dat în judecată Administraţia Prezidenţială, SRI, SIE, STS şi DGIPI-MAI. Acţiunea a fost înregistrată vineri, 6 decembrie, la CAB, în ziua în care Curtea Constituţională a decis anularea alegerilor prezidenţiale şi reluarea întregului proces electoral. Dintr-o „eroare materială”, pe site-ul CAB apăruse iniţial şi numele lui Călin Georgescu, în calitate de reclamant.

„Respinge ca inadmisibilă cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu privire la excepţiile de neconstitutionalitate, formulata de reclamantă (n. red – Asociaţia pentru Apărarea Libertăţilor Publice). Admite excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei Administraţia Prezidenţială şi, în consecinţă, respinge cererea formulată şi modificată a reclamantei, ca fiind introdusă împotriva unei persoane fară calitate procesuală”, se arată în soluţia pe scurt a instanţei.

Marcel Ciolacu: „Luni putem vota Guvernul de dreapta”

Totodată, Curtea de Apel Bucureşti a respins excepţiile lipsei calităţii de reprezentant a reclamantei, capacităţii de folosinţă a reclamantei, calităţii procesuale active a reclamantei, nulităţii cererii de chemare în judecată şi inadmisibilităţii acţiunii pentru lipsa plângerii prealabile, ca neîntemeiate.

„Admite excepţia inadmisibilităţii cererii formulată şi modificată a reclamantei şi pe cale de consecinţă respinge cererea ca inadmisibil”,mai menţionează magistraţii CAB.

Potrivit sursei citate, decizia Curţii de Apel poate fi atacată cu recurs în 48 ore de la pronunţare, în ceea ce priveşte cererea de sesizare a Curţii Constituţionale, potrivit art. 29 alin. 5 din Legea nr. 47/1992 şi cu recurs în termen de cinci zile în ceea ce priveşte excepţiile invocate şi soluţionate.

Iniţial, pe site-ul CAB apăruse ca reclamant, dintr-o „eroare materială”, şi numele lui Călin Georgescu, însă ulterior, reprezentanţii instituţiei au corectat greşeala, care e posibil să fi apărut întrucât numele preşedintelui APALP, asociaţia reclamantă, este Cătălin Georgescu. Într-un comunicat de presă, acesta preciza că „nu există nicio legătură de rudenie sau de altă natură cu vreunul dintre candidaţii la funcţia de Preşedinte al României” şi că procesul la CAB a fost deschis înainte de decizia CCR de anulare a alegerilor prezidenţiale.

În procesul deschis la Curtea de Apel Bucureşti de APALP, reclamantul cerea suspendarea executării actului administrativ, pârâţii din dosar fiind: Administraţia Prezidenţială, Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Informaţii Externe, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale şi Direcţia Generală de Informaţii şi Protecţie Internă (D.G.I.P.I.) din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.

În  6 decembrie, Curtea Constituţională a analizat aspectele referitoare la corectitudinea şi legalitatea procesului electoral cu privire la alegerile pentru preşedintele României din anul 2024, aduse la cunoştinţă publică în 4 decembrie 2024 prin declasificarea conţinutului ”Notelor de informare” ale Ministerului Afacerilor Interne – Direcţia Generală de Protecţie Internă, ale Serviciului de Informaţii Externe, ale Serviciului Român de Informaţii şi ale Serviciului de Telecomunicaţii Speciale.

În motivarea deciziei de anulare a alegerilor, Curtea Constituţională a României a arătat că a constatat că procesul electoral privind alegerea preşedintelui României a fost viciat pe toată durata desfăşurării lui şi în toate etapele de multiple neregularităţi şi încălcări ale legislaţiei electorale.

”Principalele aspecte imputate procesului electoral privind alegerea Preşedintelui României din anul 2024 sunt cele privind manipularea votului alegătorilor şi distorsionarea egalităţii de şanse a competitorilor electorali, prin utilizarea netransparentă şi cu încălcarea legislaţiei electorale a tehnologiilor digitale şi a inteligenţei artificiale în desfăşurarea campaniei electorale, precum şi prin finanţarea din surse nedeclarate a campaniei electorale, inclusiv online”, a subliniat CCR.

Curtea Constituţională a adaugat că a luat act de conţinutul documentelor prezentate în şedinţa CSAT şi desecretizate.

Preşedintele Klaus Iohannis a fost de acord cu declasificarea, potrivit legii, la solicitarea instituţiilor emitente, a informaţiilor prezentate de SRI, SIE şi MAI, în şedinţa CSAT.

SRI arată în document că au fost obţinute date care au relevat o campanie de promovare agresivă, derulată cu eludarea legislaţiei naţionale în domeniul electoral, dar şi exploatarea algoritmilor unor platforme de social media pentru creşterea în ritm accelerat a popularităţii lui Călin Georgescu.

SIE arată că România este o ţintă pentru acţiuni hibride ruse, inclusiv atacuri cibernetice şi scurgeri de informaţii şi sabotaje.