Potrivit procurorilor, campania lui Georgescu ar fi fost pregătită încă din 2022. Surse din anchetă susțin că Horațiu Potra a încercat să obțină finanțare din partea mai multor oameni de afaceri, inclusiv a lui Frank Timiș.
Conform anchetatorilor, Horațiu Potra l-ar fi contactat pe omul de afaceri Frank Timiș în încercarea de a obține o sumă considerabilă, între 20 și 35 de milioane de dolari, pentru campania lui Călin Georgescu. Surse citate de Digi24 susțin că această acțiune s-ar fi făcut la solicitarea fostului candidat.
După ce procurorii au efectuat percheziții la domiciliul lui Potra și la locuințele unor apropiați ai lui Georgescu, acesta a confirmat că, în urmă cu patru ani, a purtat o discuție cu Frank Timiș pentru obținerea acestor fonduri.
„A fost o discuție acum patru ani. Domnul Frank a refuzat, spunând că nu are bani”, a declarat Potra.
Întrebat de ce a solicitat bani în 2022, în condițiile în care alegerile nu erau încă programate, Potra a explicat că Georgescu își dorea deja să candideze la prezidențiale și că „o campanie electorală costă bani”.
În ciuda acestor declarații, Călin Georgescu a susținut public că și-a desfășurat campania electorală cu „0 lei”, negând orice implicare în obținerea de fonduri.
Mircea Bogdan Petre a respins ferm acuzațiile aduse clientului său, subliniind că acesta nu a cerut niciodată bani și nici nu a autorizat pe cineva să facă acest lucru în numele său.
„În primul rând să aveți în vedere că am o rezervă în tot ce se afirmă despre domnul președinte de către Potra, de terți, sau de alte persoane. Din câte îl cunosc eu pe domnul președinte e un tip care nu face așa ceva, nici nu își dorește acest lucru și sub aceste considerente nu cred că am putea pune în discuție.
Dacă cineva acuma discută de persoana dumneavoastră și eu cer în numele dumneavoastră niște sume de bani nu înseamnă că aveți o implicare cu mine sau aveți o înțelegere cu mine. Cu siguranță vă pot spune că domnul președinte nu a împuternicit niciodată să facă aceste lucruri”, a declarat avocatul, la Antena 3.
Întrebat dacă Georgescu era la curent cu presupusele sume de bani solicitate de Potra, avocatul său a fost categoric: „Nu mi-a spus nimic despre aceste milioane, pentru că nu a fost nevoie să nege ceva ce nu s-a întâmplat”.
În ceea ce privește informațiile conform cărora Horațiu Potra i-ar fi oferit lui Călin Georgescu un autoturism Mercedes GLS Coupe, Mircea Bogdan Petre a afirmat că nu deține detalii despre acest aspect.
Surse judiciare citate de anchetatori susțin că Horațiu Potra nu doar că a încercat să obțină finanțare pentru Georgescu, dar i-ar fi oferit acestuia și bani în mod direct, precum și un autoturism de lux.
Mai multe capturi de conversații ar arăta că Georgescu și-a ales singur mașina, pe care ar fi folosit-o în perioada mai-decembrie 2024, inclusiv în campania electorală.
Totodată, pe 15 iunie 2024, Potra i-ar fi cerut unui apropiat să îi dea lui Georgescu 10.000 de dolari, după ce s-a întors din Congo. Alte sume de bani ar fi fost transmise prin intermediul lui Dan Cristian Panța, la solicitarea lui Potra.
Conversațiile dintre Potra și Georgescu ar fi avut loc pe Telegram, unde Potra i se adresa acestuia cu apelativul „domnul președinte”.
Cine este avocatul lui Călin Georgescu
Mircea Bogdan Petre, avocatul lui Călin Georgescu, a devenit cunoscut în 2024 după ce a cerut rejudecarea procesului și anularea sentinței de condamnare la moarte a soților Ceaușescu.
Acesta a depus solicitarea în august 2024, în numele ginerelui fostului dictator, Mircea Oprean, și al unui nepot al familiei Ceaușescu. Petre a argumentat că tribunalul militar excepțional care a judecat procesul de la Târgoviște nu a fost o instanță legal constituită.
Acuzațiile care îl vizează pe Călin Georgescu
În prezent, Călin Georgescu se află sub control judiciar pentru 60 de zile, fiind cercetat pentru multiple infracțiuni grave, printre care:
– Instigare la acțiuni împotriva ordinii constituționale
– Comunicarea de informații false
– Inițierea sau constituirea unei organizații cu caracter fascist, rasist ori xenofob
– Promovarea în public a cultului persoanelor vinovate de infracțiuni de genocid și crime de război (Corneliu Zelea Codreanu și mareșalul Ion Antonescu)
– Promovarea în public a ideilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe
– Fals privind sursele de finanțare a campaniei electorale și în declarațiile de avere