Fostul candidat la alegerile prezidențiale, Călin Georgescu, a atacat decizia Curții de Apel la ÎCCJ în scandalul anulării alegerilor.
Călin Georgescu a făcut, vineri, recurs la decizia Curţii de Apel Bucureşti, care i-a respins, marţi, ca neîntemeiată cererea din dosarul în ataca trei decizii ale Biroului Electoral Central (BEC) luate după ce Curtea Constituţională a hotărât anularea alegerilor prezidenţiale. Decizia instanţei de fond rămăsese în pronunţare, după depunerea unor cereri de recuzare a judecătoarei Cristina Ardelean, care au fost respinse.
Potrivit portalului instanţelor de judecată, în dosarul de la Curtea de Apel Bucureşti, Călin Georgescu a făcut recurs, înregistrat vineri, acesta urmând să fie judecat la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Decizia 231D/2024 se referă la încetarea activităţii BEC şi a Birourilor electorale judeţene, după hotărârea CCR privind anularea procesului electoral la alegerile prezidenţiale.
Decizia 232D/2024 modifică un articol din 231D privind indemnizaţiile membrilor birourilor electorale de la secţiile din votare din străinătate.
CCR a decis în unanimitate anularea întregului proces electoral pentru alegerea preşedintelui României, urmând să fie stabilite o nouă dată şi un nou calendar electoral pentru realizarea acţiunilor necesare.
Alături de Călin Georgescu, mai apare, în calitate de contestator, Coaliţia pentru Apărarea Statului de Drept. Cei pe care Georgescu i-a dat în judecată sunt Biroul Electoral Central, Guvernul României, Curtea Constituţională, preşedintele Klaus Iohannis, Ministerul Apărării Naţionale, Statul Major al Apărării şi şeful acestuia, Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, SRI şi Elena Lasconi.
Augustin Zegrean, fost judecător CCR, a calificat acțiunea lui Călin Georgescu „o mișcare politică”, precizând că „recursul durează un an”. De asemenea, Petre Lăzăroiu a spus că nici demersul la CEDO nu va avea efectul dorit de Călin Georgescu. „Lucrurile sunt deja pe linie dreaptă”, a spus Lăzăroiu, precizând că speța Kovesi era cu totul diferită.
„Ca să lămuresc bălăriile din mediul public:
1. Contestațiile electorale se judecă conform regulilor stabilite de lege pentru ordonanța președințială .
De aceea am avut termene scurte și la ICCJ și la CAB și de aceea termenul de recurs este de 5 zile de la pronunțare.
Așa că expirând cele 48 ore pentru motivare, mâine, 3 ianuarie 2025, trebuie sa apară motivarea hotărârii de respingere a Curții de apel București.
2. CASD va face recurs. Termenul de declarare a recursului expira pe 6 ianuarie, iar termenul de redactare a recursului expira probabil pe 09 ianuarie 2025 (5 zile de la comunicarea hotărârii redactate care se va face probabil mâine, prin e-mail).
Așa că e posibil ca pe 13 ianuarie să avem termen la ICCJ.
3. Soluția de la ICCJ din recurs daca va fi diferită de cea de la CAB?
Da, poate fi diferită (și va dau exemplul cu atacarea hotărârilor CNSU când s-a respins la fond și s-a admis în recurs) și cred că va fi diferită, ca urmare a faptului că o respingere a recursului ar echivala cu atestarea de către instanțe a abuzului de drept, încălcarea statului de drept, democrației și amplasarea României în același grup de țări în care se află și Rusia.
Dincolo de toate poveștile de adormit copii pe care le susțin unii public pentru a încerca să își ajute gașca care a acaparat puterea și dincolo de toată manipularea publică, decizia judecătorilor de la ICCJ va însemna:
– confirmarea instaurării dictaturii in Romania (în caz de respingere)
– remedierea juridică a abuzurilor de drept (în caz de admitere).
Cum nu suntem în situația din pandemie când în toată lumea se impunea, ceea ce s-a întâmplat în România dă cu virgula pentru toți ceilalți, pentru că, cel puțin până la momentul asta, dreptul popoarelor de a își alege președinții nu a fost acceptat la nivel mondial că trebuie să dispară și este unanim recunoscut că o încălcare a acestui drept înseamnă o dictatura de facto.
Așa că măcar pentru salvarea aparenței de democrație din Romania, judecătorii ICCJ vor admite recursul și actiunea.
Altfel, vor arunca România exact în brațele Rusiei, deoarece orice susținere de moment a celor care fac parte din cei care au preluat puterea abuziv va dispărea curând si nimeni nu îi va mai baga in seama.
PS: cine credea că am făcut acțiunea asta de florile mărului nu mă cunoaște deloc.
Exact aici am vrut sa ajung: la punerea problemei în brațele ICCJ ca să aleagă ce e mai important?
Rolul instanțelor de judecată în statul român? Sau jocurile unor grupuri de interese care au preluat puterea?
Mai pe scurt, ce e mai important: judecătorii și rolul lor sau interesele unui grup?
Cam asta se va dezlega la ICCJ.
PPS: pentru cei care se dau de ceasul morții că aoleu judecătorii și politica.
Da, judecătorii de la ICCJ au zis că acțiunea așa cum a fost formulată este de competența instanțelor de judecată. Ce să vedeți? Remedierea abuzurilor de drept și garantarea drepturilor fundamentale intra in competenta instantelor de judecata.
Este vorba despre drepturilor politice ale cetățenilor care trebuie garantate într-o democrație. Toate autoritățile publice, inclusiv CCR, inclusiv Președintele și al lui mandat, inclusiv instanțele de judecată sunt emanația voinței poporului reflectată în Constituția României.
Fiecare are rolul lui, rol stabilit de popor prin Constituție și trebuie să și-l respecte. CCR și l-a încălcat. Președintele și CSAT-ul și l-au încălcat, recunoscând in mod expres că nu au atribuții în procesul electoral, dar totuși s-au băgat.
Rămâne să vedem daca ICCJ îsi va respecta sau nu rolul constituțional”, este mesajul avocatei.
Călin Georgescu a atacat la CEDO decizia Curţii Constituţionale de anulare a alegerilor prezidenţiale. Potrivit documentului, Călin Georgescu cere Curţii Europene a Drepturilor Omului să oblige statul român să organizeze turul doi al prezidenţialelor în care s-au calificat el şi Elena Lasconi.
Georgescu solicită ca CEDO să judece cauza în regim de urgenţă. Acesta cere: suspendarea efectelor deciziei CCR de anulare a alegerilor, până la soluţionarea cauzei şi obligarea Guvernului României să reia procesul electoral, respectând rezultatele primului tur, şi să organizeze turul doi al alegerilor prezidenţiale între el şi Lasconi.
O altă solicitare vizează obligarea statului român să adopte măsuri pentru remedierea prejudiciilor morale şi democratice, prin restabilirea încrederii în procesul electoral.
Luni, când la Curtea de Apel Bucureşti a fost termen în dosar, peste o mie de simpatizanţi ai lui Călin Georgescu s-au adunat pe treptele instanţei şi peste drum de instituţie, manifestându-se zgomotos. Totodată, aceştia au spus rugăciunea ”Tatăl nostru” şi ”Crezul” înainte de a intra în sală. Procesul a fost suspendat de două ori. Una dintre avocate i-a spus judecătoarei Cristina Ardeleanu că are ocazia ”să se mântuiască”.