UPDATE. Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a declarat marţi că DNA l-a informat că nu au existat vreun proces verbal de redare, după ce telefonul i-a fost pus sub ascultare în anul 2014, afirmând că nu a găsit „nimic relevant” în dosarul său şi se întreabă dacă nu cumva alţii au beneficiat de pe urma acelor interceptări.
„Nu numai în 2014 am avut telefonul sub ascultare, în perioada campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale, l-am avut pus sub ascultare şi în 2012 când au fost campaniile electorale şi referendumul pentru suspendarea preşedintelui de atunci. Şi nu ştiu dacă nu am şi astăzi telefonul pus sub ascultare”, a declarat Tăriceanu.
El spune că DNA, la solicitarea lui, i-a comunicat că nu există procese verbale de redare.
„Am cerut, în urma comunicării pe care mi-a făcut-o DNA, că am fost monitorizat cu atenţie timp de patru luni în anul 2014, am cerut procesele verbale de redare a acestor convorbiri. Am primit comunicarea pe 18 ianuarie şi am cerut imediat legal procele verbale de redare şi am primit un răspuns de la DNA că nu există procese verbale de redare. Patru luni de zile am fost ascultat cu grijă şi nu numai ascultat că mandatul iniţial prevedea şi localizare şi fotografiere ca în final să nu existe procese verbale de redare”, a explicat el.
Tăriceanu spune că, prin acele interceptări, DNA nu a găsit „nimic relevant” în dosarul său, iar, în condiţiile în care în acea perioadă era candidat la alegerile prezidenţiale, se întreabă dacă nu cumva alţii au beneficiat de pe urma acelor interceptări.
„Ca să vă explic ce înseamnă lucrul acesta, că nu au găsit nimic relevant în legătură cu dosarul în care au făcut cercetări în ceea ce mă priveşte. Eu îmi pun întrebarea în 2014 eram înscris în cursa electorală, eram candidat la alegerile prezdenţiale, nu există cumva riscul ca aceste informaţii să fi avut alţi beneficiari, în afară de DNA care să spunem era beneficiarul legal? Au existat alţi beneficiari în afară de DNA în legătură cu aceste informaţii pe care le-a obţinut SRI la vremea respectivă?”, a mai spus preşeditnele Senatului.
UPDATE. „Nu ne sunt străine îngrijorările în legătură cu Binomul SRI-DNA, a fos unul dintre subiectele discutate. Cred că a existat o perioadă în care aceste derapaje grave, cum erau protocoalele secrete SRI-DNA, extinderea câmpului tactic până în instanţă, acordarea de asistenţă juridică procurorilor, sunt lucruri care sunt inacceptabile în ceea ce priveşte funcţionarea unui sistem de informaţii într-o ţară democratică, care respectă şi pune mai presus de orice cetăţeanul şi drepturile şi libertăţile lui”, a spus Tăricenau.
El afirmă că există o „schimbare de atitudine” în SRI de când a venit la conducere Eduard Helvig şi salută această schimbare.
„Sigur că există, din fericire, şi o schimbare de atitudine pe care am notat-o de la preluarea funcţiei noului director al SRI (Eduard Helvig -n.r.), despre care eu am avut la început nişte rezerve, dar trebuie să salut schimbarea de atitudine şi deciziile care au fost luate şi care sunt în conformitate cu prevederile legale şi care respectă rolul pe care trebuie să-l îndeplinească un serviciu de informaţii. Mă refer la revenirea la menirea sa esenţială. Supravegherea cetăţenilor, nu transformarea lui în poliţie judiciară, cum a funcţionat în trecut”, a afirmat acesta.
„Pe zi ce trece vedem (..) că din ce în ce mai multe piese ale unui puzzle imens apar la suprafaţă şi ele ne oferă o imagine îngrijorătoare a României de astăzi: un stat în care abuzurile sunt la ordinea zilei şi un regres imens în ceea ce priveşte respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor (..) Trăim într-o Românie care pare un fel de ţară sub asediu şi asediul nu este al oamenilor politici care votează legile justiţiei după o lungă dezbatere care a durat luni şi care a fost distorsionată ca acţiune (..) Imaginea care s-a proiectat cu bună ştiinţă şi cu rea-voinţă în exterior este legată de două lucruri simple: se afectează independenţa justiţiei şi se slăbeşte lupta împotriva corupţiei. Acest asalt care este dat de statul paralel, de cei care au ajuns să fie corupţi de putere şi care vor să aibă controlul butoanelor, este unul consistent şi se manifestă în ţară şi vedem că a început să se manifeste din ce în ce mai puternic şi în străinătate”, a declarat, în urmă cu câteva zile, preşedintele Senatului.
Fostul şef al SRI, actual ambasador în SUA, George Maior, este aşteptat în data de 27 februarie, la Comisia SRI, în timp ce Florian Coldea, fostul adjunct al Serviciului, urmează să ajungă în Comisia de Control în data de 6 martie.
Fostul preşedinte Traian Băsescu va fi audiat în data de 13 martie.
Audierile în lanţ au pornit după ce Daniel Dragomir, fost colonel SRI, a făcut mai multe dezvăluiri în faţa membrilor comisiei despre modul în care a acţionat Serviciul Român de Informaţii. El a vorbit despre „culoarele” din presă şi justiţie, adică practici prin care SRI ar fi influenţat dosarele penale, în timp ce se baza pe o anumită susţinere în media.
La acea vreme, Dragomir a prezentat şi o listă cu 65 de nume, printre care 11 jurnalişti, 15 politicieni, 12 persoane din Justiţie, care ar putea să confirme declaraţiile sale.