„Mă adresez acum în mod special generaţiei tinere, dumneavoastră, studenţilor la ASE – probabil că o parte dintre voi se vor angaja, iar o parte veţi deveni întreprinzători. O să mă înrebaţi – da, dar de unde să obţinem bani, nu avem capital. Într-adevăr, este dificil să porneşti în afaceri fără capital, dar eu vă spun ce mi-a spus bunicul meu, care a fost om de afaceri: mi-a spus să ştii că afaceri cu bani ştiu toţi proştii să facă. Vreau să vă spun, astfel, că trebuie să vă folosiţi inteligenţa, Steve Jobs nu a avut bani la început, Bill Gates nu avea bani la început. Uitaţi-vă ce imperii au dezvoltat, folosindu-şi intelegenţa”, a declarat preşedintele Senatului, la o dezbatere pe tema sectorului de comerţ organizată de Asociaţia Companiilor de Distribuţie din România (ACDBR) la Academia de Studii Economice.
Tăriceanu le-a mai relatat participanţilor că foloseşte tehnologia în mod curent, sugerându-le studenţilor că va trebui să fie atenţi la ultimele tendinţe de dezvoltare a economiei. „La vârsta mea, folosesc Uber , cumpăr de pe eBay şi de pe eMag, îmi iau bilete de avion în format electronic, plec în vacanţe prin e-booking”.
Referindu-se la sectorul de comerţ, preşedintele Senatului a menţionat că lipsa unui cod CAEN specific face ca mulţi dintre distribuitori să nu fie eligibili pentru a atrage fonduri europene.
„Sectorul de transport şi distribuţie totaliza, în 2008, 50 de miliarde de euro, fiind pe locul al şaselea în clasamentul general, pentru ca în 2016 să urce la 75 de miliarde de euro, pe locul al treilea, devansând sectoare precum construcţiile, energia şi intermedierile financiare. Pentru a menţine acest ritm de creştere, distribuitorii trebuie să-şi promoveze mărcile – brandurile, cum li se spune azi, că nu mai putem fără englezisme – cu mai multă forţă”.
Printre temele discutate în cadrul dezbaterii se numără crearea unor măsuri de finanţare cu fonduri UE pentru distribuţia de bunuri în România şi limitarea prin act normativ a suprafeţei de vânzare admisibilă în oraşe la maximum 200 mp.
„În lipsa unor mecanisme de finanţare publică pentru dezvoltarea distribuţiei autohtone de bunuri, efectele asupra economiei naţionale vor fi în lanţ următoarele: lipsa sustenabilităţii multor investiţii în domeniul producţiei de bunuri agroalimentare şi nonagricole, realizate prin PNDR, creşterea gradului de dependenţă a producătorilor autohtoni faţă de comerţul realizat de supermagazine, corelat cu creşterea presiunii asupra preţului de cost al alimentelor şi implicit cu efecte nefaste asupra calităţii acestora, diminuarea suprafeţelor de depozitare şi comercializare cu ridicata şi cu amănuntul ale operatorilor economici cu capital românesc, scăderea locurilor de muncă în domeniul serviciilor comerciale şi implicit creşterea presiunii economice, bugetare şi sociale, ca şi creşterea galopantă a dependenţei pieţei de consum de produse nonautohtone”, a declarat Ovidiu Gheorghe, preşedintele ACDBR.