Consiliul Superior al Magistraturii arată, într-un comunicat de presă, că „îşi exprimă profunda îngrijorare faţă de acţiunile concertate ale unor reprezentanţi ai Senatului României şi a unei părţi din mass-media românească care tind la afectarea echilibrului puterilor în stat prin subminarea autorităţii puterii judecătoreşti şi a sistemului judiciar în ansamblul său.„
„Exploatarea instituţională şi mediatică a soluţiei definitive de achitare pronunţată de o instanţă judecătorească şi stigmatizarea publică a persoanei preşedintelui ÎCCJ în acest context, strict în considerarea poziţiei şi rangului instituţional al acestuia care a valorificat un drept fundamental, şi anume, acela al sesizării instituţiilor abilitate în legătură cu o situaţie sau posibile fapte de natură penală, poate genera un nepermis mecanism de erodare a încrederii cetăţenilor în calitatea sistemului judiciar şi de forţare a limitelor constituţionale de putere.
În acelaşi registru de cauze şi efecte se situează sugestia public afirmată de complicitate, în instrumentarea acestei cauze, între persoana preşedintelui ÎCCJ şi procurorul–şef al DNA ce tinde să explice şi să motiveze într-o logică periculoasă şi globalizatoare situaţii şi contexte privitoare la actul de justiţie din agenda actuală a puterii legislative şi a unor reprezentanţi de vârf ai vieţii politice româneşti.
În acest context, Consiliului Superior al Magistraturii va sesiza Inspecţia Judiciară în vederea dispunerii şi efectuării de verificări privind posibila încălcare a independenţei justiţiei prin afectarea autorităţii puterii judecătoreşti şi decredibilizarea sistemului judiciar, ca urmare a demersurilor instituţionale ale unor reprezentanţi ai Senatului României, a afirmaţiilor publice de dată recentă ale domnului Călin Popescu Tăriceanu, în calitate de Preşedinte al acestuia, precum şi a direcţiilor de dezbatere promovate de o parte a mass-mediei.”, precizează CSM.
Conform sursei citate, sesizarea Inspecţiei Judiciare vizează, în special, intervenţiile instituţionale şi publice ale reprezentanţilor puterii legislative, liderilor politici şi formatorilor de opinie, ale căror declaraţii depăşesc limitele rezonabile ale discursului public, cu potenţial de intimidare şi decredibilizare a justiţiei, ca putere a statului.
De asemenea, Consiliul Superior al Magistraturii, în conformitate cu dispoziţiile art. 97 din Legea nr. 303/2004, va sesiza Inspecţia Judiciară în vederea dispunerii de verificări privind activitatea şi conduita procurorilor şi judecătorilor implicaţi în soluţionarea cauzei.
Senatorul Călin Popescu Tăriceanu, alături de mai mulţi colegi din PLR, i-a transmis, marţi, o scrisoare deschisă preşedintelui Klaus Iohannis, în care îi cere „să le înlăture, prin demitere ori prin demisie, din funcţiile pe care le ocupă în mod nedemn, pe Livia Stanciu şi Laura -Codruţa Kovesi”.
„Justiţia nu e întărirea instituţiilor represive, care pot să ducă la astfel de abuzuri cum e cel al cetăţenei Rarinca (…) E un semnal de alarmă pe care ni l-am permis să-l tragem către preşedinte, dar nu numai. Cred că e vorba de întreaga societate, de societatea civilă care trebuie să reacţioneze şi aş spune că e nevoie de o reacţie sănătoasă a societăţii în faţa unor astfel de abuzuri, de încălcare a drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor”, a spus preşedintele Senatului.
Citeşte şi TRAIAN BĂSESCU, taxat de CSM pentru declaraţiile cu „măciuca care se aplică în gură”
Tăriceanu a mai spus că arestarea „în loc să se producă pe baza unor dovezi concludente s-a produs pe baza unor suspiciuni, aşa cum scrie în Codul Penal”. „Despre ce discutăm? Deci pe baza unor suspiciuni, un cetăţean este arestat, stă şase luni în arest şi acum începem să ne gândim dacă e cineva vinovat sau nu este. Preşedintele ÎCCJ face un denunţ calomnios la adresa persoanei respective, Parchetul se pune imediat în mişcare fără să cerceteze aceste lucruri în mod serios, amănunţit şi stăm şi ne facem că nu s-a întâmplat nimic. Eu, cel puţin, nu cred că e normală această atitudine”, a mai spus Călin Popescu-Tăriceanu.
Tăriceanu cere demiterea procurorului-şef al DNA şi a preşedintei ÎCCJ în urma „evenimentului care a avut loc pe 21 mai, când Curtea de Apel Bucureşti a stabilit definitive nevinovăţia cetăţeanului Mariana Rarinca, care a petrecut mai mult de şase luni în arest preventiv, pentru o faptă pe care nu a comis-o şi pentru care nu au existat niciodată probe”.
„Doamna Rarinca, un cetăţean fără influenţă sau legături politice, a fost arestată pe nedrept, şi cu sfidarea oricăror garanţii constituţionale, de către Direcţia Naţională Anticorupţie, condusă de Codruţa Kovesi, în urma unui denunţ calomnios făcut de preşedintele ÎCCJ, Livia Stanciu. Într-o asemenea situaţie, în care drepturile şi libertăţile fundamentale ale unui cetăţean obişnuit au fost încălcate de către doi înalţi magistraţi, în mod deliberat şi cu rea credinţă, vă cerem, Domnule Preşedinte, să folosiţi atât instrumentele constituţionale şi legale de care dispuneţi, cât şi autoritatea morală inerentă instituţiei Preşedintelui României pentru a le înlătura, prin demitere ori prin demisie, din funcţiile pe care le ocupă în mod nedemn pe doamnele Livia Stanciu şi Laura – Codruta Kovesi”, se arată în scrisoarea semnată de senatorii PLR Călin Popescu-Tăriceanu, Daniel Barbu, Petru Ehegartner, Ioan Ghise şi Nicolae Nasta.
Senatorii îi mai cer preşedintelui Iohannis să utilizeze poziţia pe care o are în CSM pentru a solicita o anchetă disciplinară pe numele celor doi magistraţi, pentru a determina dacă aceştia îndeplinesc condiţiile profesionale şi morale pentru a active în magistratură.
„Există în acest moment atât suspiciunea rezonabilă, cât şi indicii temeinice că Preşedintele ICCJ şi Procurorul Şef al DNA au utilizat abuziv întregul dispozitiv al puterii represive a statului împotriva unui cetăţean obişnuit doar pentru atingerea unui interes privat de natură patrimonială”, au mai scris senatorii în scrisoarea deschisă adresată preşedintelui Klaus Iohannis.
În plus, Tăriceanu îi solicită lui Klaus Iohannis să se alăture Parlamentului, „fără rezerve”, în demersul de a modifica Codul Penal şi de Procedură Penală, în sensul eliminării arestului preventiv pentru infracţiunile comise fără violenţă şi a înlocuirii „suspiciunii rezonabile cu indicii temeinice”, ca precondiţie pentru punerea în mişcare a acţiunii penale.
„Este evident că arestul preventiv nu este temere a oamenilor politici, ci un flagel real ce distruge viaţa şi încalcă demnitatea a mii de cetăţeni obişnuiţi, care au dreptul să se bucure de protecţia legii. Nu trebuie să mai îngăduim ca cineva să mai cadă victimă vreodată bunului plac şi a intereselor oculte ale unora dintre cei însărcinaţi cu aplicarea legii”, mai precizează senatorii PLR în scrisoarea deschisă.