Călin Popescu Tăriceanu poate fi urmărit penal pentru luare de mită. Președintele Klaus Iohannis a dat undă verde pentru anchetarea fostului premier de către DNA.
„Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a transmis miercuri, 13 ianuarie a.c., ministrului justiției, domnul Stelian-Cristian Ion, cererea de urmărire penală a domnului Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu, în calitate de fost prim-ministru în perioada 29 decembrie 2004 – 22 decembrie 2008, pentru faptele ce fac obiectul Dosarului penal nr. 668/P/2019 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție, sub aspectul săvârșirii de către acesta a unei infracțiuni de luare de mită, prevăzută de art. 289 alin. (1) din Codul penal raportat la art. 6 și art. 7 lit. a) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, cu aplicarea art. 5 din Codul penal, urmând a se proceda conform legii, având în vedere solicitarea Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în temeiul dispozițiilor art. 109 alin. (2) din Constituția României, republicată, ale Legii nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, luând în considerare şi Decizia Curţii Constituţionale nr. 270/2008”, a transmis Administraţia prezidenţială.
Totodată, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost înștiințat cu privire la formularea acestei cereri, mai anunţă sursa citată.
Procurorul general Gabriela Scutea a trimis marţi preşedintelui Klaus Iohannis cererea DNA de încuviinţare a urmăririi penale pe numele lui Călin Popescu-Tăriceanu pentru luare de mită.
Direcţia Naţională Anticorupţie a solicitat începerea urmăririi penale pe numele lui Călin Popescu-Tăriceanu pentru luare de mită, infracţiune săvârşită de acesta pe vremea când acesta ocupa funcţia de prim-ministru.
Potrivit DNA, există aspecte din care rezultă suspiciunea rezonabilă că Tăriceanu ar fi primit, în mod indirect, în perioada 2007 – 2008, de la reprezentanţii unei companii austriece, foloase materiale în valoare de 800.000 USD, constând în plata unor servicii de consultanţă.
„În schimb, acesta şi-ar fi exercitat atribuţiile, astfel încât să fie adoptate o serie de hotărâri de guvern în favoarea companiei. Suma de 800.000 USD, reprezentând un comision din valoarea plăţilor făcute de statul român către companie, ar fi fost folosită în beneficiul demnitarului, pentru acoperirea unor cheltuieli de campanie electorală, fiind transferată în baza unor contracte fictive încheiate cu mai multe companii offshore”, susţin anchetatorii.
DNA precizează că dosarul a fost constituit în 2018, în urma reunirii a trei dosare penale, dintre care unul a fost preluat la cererea autorităţilor judiciare austriece.
„La data de 7 noiembrie 2018, la solicitarea DNA, a fost sesizat Senatul României să încuviinţeze efectuarea urmăririi penale faţă de aceeaşi persoană (la acea dată având funcţia de senator), pentru săvârşirea unei infracţiuni de luare de mită, iar la data de 3 iunie 2019 Senatul a respins cererea de începere a urmăririi penale a persoanei respective”, explică Direcţia Naţională Anticorupţie.
Ulterior, au fost efectuate acte de urmărire penală cu privire la fapte şi alte persoane, între care un om de afaceri trimis în judecată.
„Ca urmare a administrării unor probe suplimentare, au rezultat elemente de noutate care au conturat starea de fapt sus menţionată cu referire la fostul demnitar”, menţionează DNA.
Tăriceanu, prima reacţie după ce a fost acuzat că a luat mită de 800.000 de dolari
”Știu că acest dosar a fost deschis cu mult timp în urmă. Era o serie de acuzații care nu erau deloc evidente și clare și anume eu eram acuzat de luare de mită, dar în dosarul de la procuratură se spunea că de fapt banii nu au ajuns la mine.
Banii ar fi fost luați de altcineva cu care eu nu am avut nicio legătură. Genul de dosar făcut de DNA pe considerente politice, deci un dosar care avea 17 mii de pagini trimis la Parlament în care nu am găsit nimic care să fie acuzator la adresa mea.
La mine nu a ajuns niciun ban și nu avea de ce să ajungă niciun ban. Țin să vă spun următorul lucru, că acest dosar Microsoft e legat de licențele pe care statul român trebuia să le achite firmei Microsoft. În perioada mandatului meu, cu toate că au fost luate patru hotărâri de guvern, dintre care una vizată inclusiv de procurorul general de atunci, doamna Kovei, aceste patru hotărâri de Guvern nu au făcut decât să inventarieze licențele Microsoft și nu s-a plătit niciun ban către firma Microsoft în perioada mandatului meu.
Deci nu aveau cum să ajungă bani la mine, iar legătura se face cu consultanții pe care PNL i-a avut o perioadă de vreme, care au avut un contract onorat în integralitate și alte obligații nu au existat. Consultanții la un moment dat au dat în judecată PNL pentru recuperarea sumei integrale a contractului.
E o însăilare de presupuneri și de aberații juridice care încercau să mă pună într-o lumină nefavorabilă.”, a declarat Călin Popescu Tăriceanu, pentru Antena 3.