Calvarul refugiatelor din Ucraina în România. Muncă de Sisif pentru a accesa gratuit sistemul de sănătate

Un tânăr refugiat din Ucraina, care a fugit de războiul din ţara sa, a câştigat 500.000 de euro după ce a răzuit un loz de 5 euro pus în circulaţie de Loteria belgiană, relatează Reuters. Bărbatul a cumpărat lozul – pe care a dat 5 euro – luna trecută, într-o benzinărie. Câştigătorul, a cărui identitate va rămâne necunoscută, aşa cum se întâmplă în cazul tuturor câştigătorilor. Nu toţi refugiaţii sunt însă la felk de norocoşi, iar când vorbim de femei şi copii şi adăugăm birocraţia din România, situaţia se complică.

Copiii refugiaţi din Ucraina care au venit în România cu familiile lor ar putea beneficia de alocaţia de stat care se acordă şi copiilor români, dar momentan totul este la stadiu de proiect, însă în ceea ce priveşte accesul gratuit la sistemul de sănătate, totul pare o fata morgana care se tot îndepărtează pe zi ce trece, aşa cum pare dealtfel şi pacea dintre Rusia şi Ucraina.

Zelenski şi Iohannis semnează documentul privind aderarea Ucrainei la NATO: „Ucraina apreciază susţinerea din partea României, primirea de refugiaţi, facilitarea exporturilor de cereale”

Pentru multe refugiate ucrainence, prevenția medicală, dar și tratamentele curente sunt o adevărată luptă cu birocrația și cu sistemul de sănătate din România. Deși legea prevede că pot beneficia gratuit de servicii medicale, precum testul Babeș Papanicolau, mamografii sau ecografii de sân, realitatea este diferită de ce se vede din birourile Guvernului și ale Ministerului Sănătății, potrivit stirimed.ro

Alte articole

Rusia a atacat cu drone capitala Ucrainei. Au fost avariate clădiri şi linii electrice în Kiev

Rusia a lansat 10 rachete asupra Odesei, cea mai apropiată regiune de graniţa cu România

Pacientele care au fugit din infernul Ucrainei în România, ajung, fie să plătească pentru servicii medicale, fie să renunțe, fie să se întoarcă în Ucraina, în ghearele războiului, să se trateze gratuit.

„Foarte frecvent, ori sunt sunată să mi se spună că, din păcate, n-au reușit să-și facă acele investigații (n.red. Papanicolau sau mamografii/ecografii de sân). Motivele sunt că nu s-au găsit fonduri, atât la laboratoare, pentru analize, cât și la celelalte specialități și apoi expiră biletul pentru că nu mai sunt fonduri disponibile. E o contradicție aici, pentru că, din ce am cercetat noi anul trecut, de exemplu, nici n-a fost cheltuit bugetul alocat lor în totalitate”, afirmă Natalia Danilov, medic de familie în Cluj-Napoca și unul din cei doi medici de familie, vorbitori de limba rusă dintr-un județ întreg, care țin pe umeri problemele medicale a câteva sute de refugiate din Ucraina.

Nadiia Makohin a fugit din calea războiului, la fel ca alte milioane de refugiate ucrainence și a ajuns, anul trecut, în Cluj-Napoca, cunoscut centru medical universitar. În primăvara acestui an a început să se simtă rău și a cerut ajutorul medicului de familie Natalia Danilov. A primit bilete de trimitere și recomandări că își poate face investigațiile medicale, inclusiv testul Papanicolau, gratuit. Dar nu a fost așa. Nadiia nu a găsit niciun medic ginecolog care să îi înțeleagă limba. Și nici fonduri să își facă investigațiile necesare.

„La final de martie, Natalia (n.red. medicul de familie)  mi-a dat această trimitere, în baza căreia m-au programat pentru ultrasunete doar la final de mai. Și le-am făcut, până la urmă contracost, am plătit 345 de lei. Pentru mine asta a fost o sumă peste limite. Am făcut-o pe bani, dar este foarte scump și am mai avut nevoie să mai fac și alte investigații. Și atunci am hotărât să merg în Ucraina. Reîntoarcerea mea în Ucraina este condiționată de sănătate”, explică, pentru ȘtiriMed, Nadiia Mahokin.

Testul Babeș-Papanicolau, mamografia și senologia-imagistică sunt decontate în proporție de 100% de statul român, atât pentru românce, cât și pentru acele refugiate ucrainence cu statut legal de refugiat.

Datele oficiale ale Casei Naționale de Asigurări de Sănătate arată că, anul trecut, statul român a alocat 26,4 milioane de lei, pentru toate tipurile de servicii medicale ale refugiaților din Ucraina. S-au folosit doar 23 de milioane de lei investigațiile cerute, inclusiv ecografii de sân, teste Babeș-Papanicolau și mamografii, cerute de refugiate ucrainence sau recomandate de medicii de familie. Au beneficiat de acești bani aproximativ 11.000 de persoane.

În acest an, bugetul alocat pentru refugiații din Ucraina este identic cu cel de anul trecut: 26,4 milioane de lei.

Cum se alocă banii pentru investigații medicale pentru refugiate ucrainence. Sursa: CNAS

Medicul de familie Natalia Danilov susține că procedurile pentru cheltuirea acestor sume sunt ineficiente. Și aproape inutile pentru pacientele refugiate ucrainence care au nevoie de teste Papanicolau, mamografii și/sau ecografii de sân.

Noi beneficii pentru ucraineni care au copii în școlile și grădinițele din România. Câți bani primesc refugiații de la noi din țară
Dr. Natalia Danilov, un înger pentru multe refugiate ucrainence. Are în grijă aproape 200 de pacienți din Ucraina:  „Păi atunci ministrul și Casa de Sănătate se contrazic. Adică sunt fonduri separate, dar în același timp trebuie să ne încadrăm pe numărul maxim de consultații pe care ni-l permite legea să-l acordăm. Și ca și în situația mea, sunt și alți colegi care la sfârșit de trimestru, dacă am depășit numărul de consultații, nu ne-au fost plătite acele servicii pentru că am depășit numărul maxim, cu toate că serviciile au fost efectuate și se decontează din alte fonduri”, afirmă, pentru ȘtiriMed, medicul de familie, Natalia Danilov.

Prevenția ginecologică ar trebui să fie prioritară pentru multe refugiate ucrainence
De la începutul războiului din Ucraina și până la sfârșitul lunii mai a acestui an, în România au ajuns aproape 4.4 milioane de refugiați. Pentru majoritatea, România este țară de tranzit. Totuși, aproape 130.000 au ales să rămână aici și circa 7.000 au deja forme legale de muncă.

Un raport UNICEF arată că 85% dintre refugiații din România sunt femei și o treime sunt copii. În aceste condiții, este lesne de înțeles că cei mai mulți pacienți ucraineni care au nevoie de servicii medicale – preventive ori curente – sunt femei.

Câte refugiate Din Ucarina au ajuns și rămas în România
Pentru multe refugiate ucrainence, nu doar birocrația este un impediment în drumul spre investigații medicale. Au și bariera limbii. În România există foarte puțini ginecologi care vorbesc limba rusă.

Medicul de familie Natalia Danilov afirmă că statul român ar trebui să modifice procedurile, astfel încât femeile din Ucraina să aibă acces mai ușor la teste Babeș Papanicolau și la mamografii și să le pună la dispoziție translatori. Mai ales că, multe refugiate au risc ridicat de cancer, în special cele care vin din zone apropiate Cernobîlului.

„Din ce am observat, mulți pacienți vin cu foarte multă patologie oncologică și ei, fiind acolo, mai aproape de Cernobîl, au fost probabil cu mult mai influențați, ar trebui urmăriți mai îndeaproape, mai ales că există această posibilitate. Cu fondurile care s-au alocat pentru ei”, spune dr. Natalia Danilov.
Datele științifice confirmă incidența ridicată a cancerelor în rândul ucrainencelor
Un articol publicat de Organizatia Internațională pentru Migrație din Ucraina arată că peste un milion de oameni din Ucraina trăiesc cu o formă de cancer, potrivit unor date din 2022. Iar invadarea Ucrainei de către ruși a înrăutățit lucrurile și i-a pus într-o situație dificilă pe pacienți. O clinică de oncologie din Dnipro, estul Ucrainei, este primul punct de ajutor pentru bolnavii oncologici ce încearcă să fugă din calea războiului. Doar în 2022, 10.000 de pacienți au fost tratați aici.

„Numărul tumorilor diagnosticate a crescut semnificativ, din cauza faptului că pacienții nu au mai avut acces rapid la controale periodice, dar mulți au fost diagnosticați cu cancer după ce au părăsit teritoriile aflate sub ocupație militară, din cauza stresului pe care l-au experimentat. În plus oncologii s-au confruntat cu numeroase lipsuri, precum echipament necesar pentru diagnostic, lipsa resurselor sau a medicamentelor necesare pacienților cu cancer”, se arată în articolul citat.
Proximitatea față de Cernobîl este o altă cauză a incidenței cancerelor și un motiv în plus ca țările care găzduiesc refugiați ucraineni, inclusiv România, să le asigure acces facil la servicii medicale.

Un studiu despre incidența tumorilor canceroase, la 30 de ani de la dezastrul nuclear Cernobîl, arată că din 1999 până în 2016 a crescut incidența cancerului de stomac, plămâni, sân și prostată.

„Rata incidenței cancerului de sân a crescut de 0.6 la 1.4, cel de col uterin de la 0.3 la 1.2 la femei, iar cel de prostată de la 3.6 la 4.2 la bărbați”, se arată în studiul citat.
În regiunea Kiev a fost înregistrată o rată a incidenței mai crescută la toate tipurile de cancer, față de celelalte regiuni aflate în vecinătatea Cernobîl. Una dintre explicații ar fi accesul mai rapid la spitale și diagnosticare. În plus, un raport al Băncii Mondiale arată că în Ucraina mortalitatea cauzată de cancer este foarte ridicată, în special sub 65 de ani.

„Un rol important îl joacă screeningul cancerului pulmonar și de sân, pentru că deși cancerul de plămâni e în scădere, rata mortalității e ridicată la bărbați, în timp ce la femei vorbim de o rată a mortalității ridicate din cauza cancerului de sân”, mai indică studiul.
Chiar dacă se cunosc aceste date, oncologii din Kiev susțin că una dintre principalele cauze de  mortalitate în rândul femeilor din Ucraina o reprezintă cancerul de col uterin.

Un alt studiu recent, despre incidența cancerelor în Ucraina, arată că cele mai comune tipuri de cancer în rândul femeilor nu s-au schimbat în 2022, comparativ cu 2012. Deși, medicina și metodele  de prevenție au evoluat.

Citţi un material amplu pe stirimed.ro