Camera Consultanţilor Fiscali, îngrijorată de problemele pe care le va genera plata defalcată a TVA

Potrivit noilor reglementari, cu excepţia persoanelor fizice, orice persoană impozabilă, indiferent dacă este sau nu înregistrată în scopuri de TVA, va fi obligată să facă plata facturilor primite pentru cumpărări în contul de TVA indicat de furnizor. Sistemul ar urma să se aplice opţional de la data de 1 octombrie 2017 şi obligatoriu de la data de 1 ianuarie 2018.

“Ca profesionişti în domeniul fiscal, înţelegem pe deplin şi sprijinim preocupările guvernanţilor în a găsi soluţii eficiente pentru combaterea evaziunii fiscale, iar mediul de afaceri, la rândul său, a susţinut întotdeauna necesitatea reducerii evaziunii fiscale pentru a se asigura un climat economic echitabil, firmele corecte fiind dezavantajate din punct de vedere concurenţial de către firmele care fraudează. Totuşi, această nouă ordonanţă, aşa cum am semnalat în numeroase rânduri, conţine măsuri disproporţionate faţă de scopul urmărit, cu consecinţe grave asupra activităţii firmelor oneste. Camera Consultanţilor Fiscali, ca participant activ la toate întâlnirile de lucru organizate de Ministerul Finanţelor Publice în procesul de dezbatere a acestui act normativ, înţelege că din raţiuni de ordin bugetar acest act normativ a fost aprobat foarte rapid, cu toate că au rămas încă aspecte pentru care nu s-au găsit soluţii. Salutăm totuşi faptul că Guvernul României a decis ca aplicarea sistemului să fie opţională de la 1 octombrie 2017, pentru a lăsa timpul necesar persoanelor impozabile, care vor avea obligaţia să aplice sistemul de la data de 1 ianuarie 2018, să încerce să-şi adapteze şi să-şi organizeze evidenţele pentru a se conforma noilor prevederi, precum şi pentru ca autorităţile fiscale să înţeleagă pe deplin consecinţele aplicării în practică a acestui nou mecanism”, se arată într-un comunicat al Camerei Consultanţilor Fiscali.

În documentul transmis presei se precizează că această perioadă de aplicare opţională este deosebit de importantă pentru a se constata, la nivel practic, problemele generate, întrucât actul normativ are multiple implicaţii asupra sistemelor IT din cadrul companiilor, evidenţelor operaţionale organizate de către contribuabili precum şi asupra relaţiilor de decontare cu unităţile bancare.

“În toată această perioadă, Camera Consultanţilor Fiscali va culege informaţii de la companii, fie de la cele care deja vor aplica opţional sistemul, fie de la cele care se pregătesc pentru aplicarea sistemului de la 1 ianuarie 2018, cu privire la problemele pe care le întâmpină, pentru a fi comunicate autorităţilor abilitate în vederea găsirii de soluţii în vederea evitării blocării activităţii agenţilor economici. Camera Consultanţilor Fiscali va milita, de asemenea, ca în procesul de dezbatere în Parlament a acestei ordonanţe, să fie aduse amendamente care să prevadă aplicarea opţională a acestor prevederi şi după data de 1 ianuarie 2018 şi eventual instituirea obligaţiei de aplicare de la 1 ianuarie 2018 doar pentru o serie clară de domenii de activitate identificate de către autorităţile fiscale ca având un risc fiscal ridicat”, se precizează în comunicat.

Alte articole

Anunţ oficial de la Guvern. Ajutorul de 500 de lei se plăteşte de luni, sunt 650.000 de beneficiari

Marcel Ciolacu, veste bună pentru românii care obţin şi alţi bani decât salariul de pe cartea de muncă

De asemenea, este prezentată o serie de modificări tehnice care ar trebui operate în cadrul textului de lege:

– La art. 3 alin. (1) se prevede că orice persoană impozabilă, indiferent dacă este sau nu înregistrată în scopuri de TVA, este obligată să facă plata achiziţiilor în contul de TVA al furnizorului, la art. 3 alin. (2) fiind exceptate doar persoanele fizice impozabile care nu sunt înregistrate în scopuri de TVA. Astfel, considerăm că ar trebui exceptate de la această obligaţie şi persoanele impozabile nestabilite şi neînregistrate în scopuri de TVA în România, fiindcă este imposibil să se solicite unui nerezident să ştie că are această obligaţie, atâta timp cât nici nu este cel puţin înregistrat în România. Pe de altă parte este dificil sau imposibil pentru organele fiscale să aplice contravenţiile de la art.18 si 19. De exemplu, dacă o firmă din Japonia cumpără din România mărfuri pe care le revinde în România unei firme stabilite în România, va primi o factură cu TVA de la furnizor, dar va factura fără TVA, deoarece beneficiarul din România este obligat la plata TVA prin taxare inversă. Firma din Japonia nu este obligată să se înregistreze în România, efectuând toate aceste operaţiuni de la sediul său din Japonia, dar, în principiu, conform ordonanţei ar trebui să facă plata TVA pentru achiziţia mărfii din RO în contul de TVA al furnizorului;

– Întrucât de la 1 ianuarie 2017 s-a introdus un regim special pentru micii agricultori, regim care este menit să reducă sarcinile administrative ale acestora, ar trebui exceptaţi şi aceştia de la obligaţia de a plăti în contul de TVA al furnizorilor TVA aferentă achiziţiilor;

– Propunem sa se prevadă ca opţional orice persoană poate achita în contul de TVA indicat de furnizor, chiar dacă nu este expres menţionată la art. 3 alin.(1). De exemplu, dacă o persoană fizică cumpără o maşină şi face plăţile prin bancă, dacă doreşte ar trebui să poată să facă o plată separată în contul de TVA al furnizorului;

– Societăţile nerezidente care sunt înregistrate în România ar trebui exceptate de la prevederile art. 2 (1), deschiderea conturilor de TVA implicând costuri şi sarcini administrative suplimentare care i-ar putea determina să aleagă alte ţări pentru a desfăşura activitate economică;

– Propunem eliminarea prevederilor referitoare la cesiunile de creanţă de la art. 15 alin. (4). Plata de către cesionar a TVA din facturile cesionate de cedent în contul acestuia contravine prevederilor art. 3 alin. (1) din ordonanţă, deoarece cesionarul nu face o achiziţie nici de bunuri nici de servicii când cumpără o creanţă. De asemenea, în cazul vânzării creanţei la un preţ mai mic decât valoarea TVA din facturile cesionate obligă cedentul să transfere din contul curent în contul de TVA diferenţa între suma plătită de cedent si valoarea TVA din facturi. Aceste sume vor sta apoi blocate în contul de TVA, mai ales în cazurile în care cedentul a făcut deja plata la bugetul de stat pentru TVA din facturile cesionate, fiind necesar să solicite acordul ANAF pentru a transfera iarăşi suma în contul curent;

– Este necesar ca prin ordin al preşedintelui ANAF să fie prevăzute şi alte sume cu care se poate debita contul de TVA, care în prezent nu sunt prevăzute de art. 9 din ordonanţă, în următoarele situaţii:

• plăţile în numele clientului şi încasările în numele clientului care sunt frecvente. De exemplu, firma A face o factura de 119 lei către firma B, dar factura este plătită de firma C. Aceasta din urma, nu face nicio achiziţie, dar plăteşte o factură care conţine TVA. Firma C îşi va recupera întreaga suma de 119 lei de la firma B, fără să fie obligat să facă factura, fiind doar o decontare. Firma B are drept de deducere din factura firmei A, chiar dacă nu a plătit-o. În acest caz sumele nu trec prin conturi de TVA, dar consecinţa directă este faptul că firma B va trebui să-şi recupereze din contul de TVA suma aferentă acestei achiziţii pentru care a făcut indirect plata, doar cu acordul ANAF;

• încasarea prin firme de curierat sau alţi operatori economici a contravalorii facturilor emise, sau plata TVA datorată în vamă prin comisionari vamali. În cazul importatorilor plata TVA către comisionarul vamal nu este reglementat să fie efectuată prin contul de TVA, prin urmare se face din contul curent. Ulterior, mărfurile importate sunt vândute pe teritoriul României cu TVA care se încasează în contul de TVA. Importatorii rămân în contul de TVA cu surplusul care reprezintă TVA plătită către comisionarul vamal şi ar trebui să solicite acordul ANAF pentru transferul sumei în contul curent, situaţie care va crea blocaje.

– La art. 9 (1) lit. b) se prevede că, se debitează cu TVA achitată la bugetul de stat contul de TVA, dar nu se prevede că plata TVA datorată bugetului se poate face şi din contul curent, deşi nu există vreo sancţiune dacă această plată s-ar efectua din contul curent;

– La art.15 (1) lit. b) este prevăzut că persoana impozabilă trebuie să vireze în contul de TVA sumele care nu au fost plătite în acest cont de către alţi beneficiari decât cei de la art. 3 (1). Dar dacă un beneficiar din cei prevăzuţi la art. 3 alin. (1) plăteşte eronat în alt cont TVA, nu există prevedere care să permită celui care a încasat să-şi transfere în contul de TVA suma aferentă TVA, să înştiinţeze beneficiarul şi acesta să nu mai fie sancţionat. Considerăm oportună o modificare în acest sens, fiind dificil ca plăţile odată efectuate, beneficiarul să fie obligat să corecteze plata, această corecţie nefiind posibilă fără acordul persoanei care a încasat suma;

– La art. 23 lit. a) pentru contribuabilii care au alt an fiscal decât cel calendaristic ar trebui prevăzut ca facilitatea privind reducerea cu 5% a impozitului pe profit să se acorde pentru ultimul trimestru din anul 2017. Nu este clar cum vor aplica prevederea aceasta contribuabilii care sunt plătitori de impozit pe profit trimestrial, respectiv cei care plătesc impozit pe profit pe primele 3 trimestre şi apoi impozit final, sau în cazul celor care plătesc impozit pe profit anual.

– Potrivit art. 5 şi 6 contul de TVA trebuie să conţină în IBAN şirul de caractere TVA, neexistând o prevedere expresă cu privire la faptul că aceste conturi pot fi deschise numai în România. Întrucât există prevederi care impun ca sumele din conturile de TVA să se facă venit la bugetul de stat, dacă statul are calitatea de creditor, atunci când încetează existenţa persoanei impozabile, aceasta prevedere ar putea fi aplicată numai pentru conturile deschise în România.

– Considerăm ca termenul de 7 zile lucrătoare pentru virarea din contul curent în contul de TVA (pentru încasări în numerar, cu cardul sau de la persoane fizice indiferent de modalitatea de plată) este foarte scurt şi generează o sarcină administrativă disproporţionată pentru urmărirea continuă a sumelor, efectuarea calculelor si plăţilor periodice, deoarece se va ajunge ca zilnic să trebuiască să se efectueze transferuri în contul de TVA. Pe lângă magazinele care vând cu amănuntul vor fi afectate toate societăţile care furnizează utilităţi către persoane fizice şi toţi cei care prestează servicii către populaţie. Propunem, pentru a evita aceste neajunsuri, să se stabilească cel mult două termene pe lună pentru aceste viramente.

– Ordonanţa prevede ca după data de 1 ianuarie 2018, pentru plăţile efectuate prin instrumente de plată, instituţiile de credit trebuie să asigure un mecanism care să verifice că aceste plăţi se realizează doar în conturile de TVA. Deoarece există numeroase instrumente de plată, inclusiv cardurile bancare fiind instrumente de plată, considerăm că ar fi necesar să fie enumerate cele care sunt vizate de această prevedere.

– Ca observaţie generală, această ordonanţă va afecta şi neplătitorii de TVA, care au calitatea de persoană impozabilă, fiind obligate să facă plata TVA în conturile de TVA ale furnizorilor. Neplătitorii de TVA (ex. spitale, şcoli, grădiniţe, creşe, mici întreprinderi) nefiind familiarizaţi cu legislaţia privind TVA, vor avea dificultăţi de a se conforma, în special la plăţile parţiale, când vor trebui să determine cât din plata reprezintă TVA şi să vireze în contul dedicat al furnizorului. În consecinţă propunem ca ordonanţa să se limiteze la plăţile între plătitori de TVA, respectiv numai între conturi de TVA, fără a obliga la transferul sumelor încasate de la neplătitori de TVA în contul de TVA.