Camera Deputaţilor a admis cererea lui Iohannis de reexaminare privind incompatibilităţile aleşilor

„Funcţia de primar şi viceprimar, primar general şi viceprimar al municipiului Bucureşti, preşedinte şi vicepreşedinte al consiliului judeţean este incompatibilă cu exercitarea următoarelor funcţii sau calităţi: funcţia de preşedinte, vicepreşedinte, director general, director, manager, administrator, membru al consiliului de administraţie ori cenzor sau orice funcţie de conducere ori de execuţie la societăţile reglementate de Legea societăţilor nr.31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, inclusiv băncile sau alte instituţii de credit, societăţile de asigurare şi cele financiare, la regiile autonome de interes naţional, la companiile şi societăţile naţionale, precum şi la instituţiile publice, cu excepţia reprezentanţilor în adunarea generală a acţionarilor la societăţile reglementate de Legea nr.31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, a membrilor în consiliile de administraţie a unităţilor şi instituţiilor de învăţământ de stat sau confesionale şi a spitalelor administrativ-teritoriale, nu este retribuită”, potrivit raportului adoptat de plenul Camerei Deputaţilor.

Proiectul de lege prevede că “activitatea desfăşurată de primar şi viceprimar, primar general şi viceprimar al municipiului Bucureşti, preşedinte şi vicepreşedinte al consiliului judeţean, în calitate de membru al consiliului de administraţie al unei activităţi economice din subordinea sau la care unitatea administrativteritorială pe care o conduce deţine participaţie, la unităţile şi instituţiile de învăţământ de stat sau confesionale şi la spitalele publice din reţeaua autorităţilor administraţiei publice locale sau a altor reprezentanţi ai instituţiilor publice din subordinea unităţilor administrativ teritoriale, nu este retribuită.”

Klaus Iohannis a susţinut în cererea de reexaminare că în forma trimisă la promulgare legea permite interpretarea ca alesul local să poată fi membru al unei societăţi comerciale, fără a exista vreo distincţie în ceea ce priveşte interesul colectivităţii locale.

”Sfera de reglementare a prevederilor articolului unic pct.1 şi 4, pe de o parte, şi a celor de la articolul unic pct. 3 şi 5, pe de altă parte, din legea transmisă la promulgare se suprapune parţial, însă cu caracter contradictoriu, ceea ce este de natură să genereze incertitudine juridică şi practică instituţională inconsecventă. Astfel, deşi se menţine incompatibilitatea alesului local cu funcţia de membru al consiliului de administraţie (articolului unic pct.1 şi 4), prin completarea de la pct. 3 şi 5 din lege se prevede că activitatea alesului local în calitate de membru al consiliului de administraţie al unei entităţi economice din subordinea sau la care unitatea administrativ-teritorială pe care o conduce deţine participaţie sau al unei entităţi de învăţământ locale nu este retribuită”, a atras atenţia Klaus Iohannis.

Alte articole

Primii bugetari de lux concediaţi. Câte milioane de euro se economisesc după disponibilizări DOCUMENT

Revoltă şi în Camera Deputaţilor din cauza concedierilor. Coaliţia se reuneşte luni pentru bugetul de stat pe 2025

În cererea de reexaminare, preşedintele a atras atenţia şi asupra folosirii unor sintagme imprecise din punct de vedere juridic, precum ”entitate economică” sau ”entitate de învăţământ locală”.

Reexaminarea, la cererea Preşedintelui României, a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr.161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei a fost adoptată la limită cu 175 de voturi „pentru”, 24 „împotrivă” şi 60 abţineri.

Camera Deputaţilor este for decizional.