Deputatul UDMR Mate Andras a remarcat că la adoptarea acestui proiect era necesară prezenţa ministrului Justiţiei, Mona Pivniceru, şi a precizat că sunt câteva probleme care trebuie corectate. El a precizat că, „din fericire”, legea intră în vigoare la 1 februarie 2014.
Astfel, Mate Andras a arătat că acest proiect prevede că deputaţii sau senatorii, consilierii locali şi judeţeni dobândesc, în sensul legii penale, calitatea de funcţionari publici.
El a explicat că, astfel, parlamentarii nu pot participa, de exemplu, la votul în care ei sunt aleşi în Biroul Permanent sau în funcţia de preşedinte de comisie, acest lucru fiind considerat o infracţiune.
Deputatul minorităţilor naţionale Varujan Pambuccian a criticat şi el faptul că proiectul prevede că deputaţii şi senatorii sunt incompatibili cu funcţiile de preşedinţi sau vicepreşedinţi ai organizaţiilor neguvernamentale cum sunt organizaţiile minorităţilor naţionale.
„Proiectul cuprinde şi lucruri absurde. Sper să fie corectate”, a adăugat Pambuccian.
Deputatul PSD Anghel Stanciu a precizat că parlamentarii devin funcţionari publici în sancţiuni, nu în drepturi.
Deputatul PDL Mircea Toader a spus, la rândul său, că acest proiect face parte din reforma în Justiţie şi că tot Parlamentul a făcut un efort deosebit pentru a adopta acest proiect şi că este şi meritul guvernelor Boc şi Ungureanu, care au iniţiat această reformă.
În replică, deputatul PNL Tudor Chiuariu a precizat că pachetul de legi privind reforma în justiţie a fost iniţiat în 2007 de către Guvernul Tăriceanu, iar Guvernele Boc şi Ungureanu nu au reuşit decât să asigure baza materială doar pentru un singur proiect.
Camera Deputaţilor este for decizional în cazul acestei legi.
La rândul său, Ministerul Justiţiei a anunţat adoptarea marţi, de către Parlamentul României, a proiectului de Lege pentru punerea în aplicare a Codului penal şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative care cuprind dispoziţii penale.
„Proiectul de lege iniţiat de Ministerul Justiţiei are în vedere pregătirea, din perspectivă exclusiv legislativă, a punerii în aplicare a noului Cod penal, proiectul reprezentând rezultatul unei activităţi legislative elaborate, a unei extinse activităţi de documentare şi de analiză a aproximativ 300 de acte normative penale speciale sau extra-penale conţinând dispoziţii penale, fiind modificate, completate sau abrogate un număr de peste 200 acte normative”, arată, într-un comunicat de presă, MJ.
Concret, spunse sursa citată, proiectul operează anumite modificări legislative, în vederea creării unui cadru legislativ coerent şi clar în materie penală, prin evitarea suprapunerilor de norme în vigoare existente în Codul penal şi în legile speciale, crearea unui regim sancţionator uniform şi adaptarea legilor speciale la normele noului Cod penal, prin clarificarea anumitor aspecte ambigue din legislaţia penală existentă precum şi prin reformularea unor texte pentru asigurarea respectării cerinţelor de previzibilitate a legii penale, potrivit jurisprudenţei europene în materie ori prin completarea unor ipoteze de incriminare pentru a răspunde obligaţiilor asumate de statul român pe plan internaţional.
„Adoptarea proiectului de lege menţionat se constituie într-un pas important pentru definitivarea a ceea ce reprezintă un amplu proces de reformă în materie penală, procesual penală şi execuţional penală, proces care a debutat cu adoptarea noilor coduri – Codul penal şi Codul de procedură penală şi care, pentru a fi definitivat la nivel legislativ, presupune în continuare adoptarea următoarelor acte normative: proiectul de lege pentru punerea în aplicare a Codului de procedură penală şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative care cuprind dispoziţii procesual penale; proiectul de Lege privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal; proiectul de lege privind executarea pedepselor, măsurilor educative şi a altor măsuri dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, neprivative de libertate; proiectul de Lege privind organizarea şi funcţionarea sistemului de probaţiune”, explică MJ.
Data intrării în vigoare atât a proiectului adoptat marţi de Parlament, cât şi a noului Cod penal, a noului Cod de procedură penală, precum şi a legilor de executare a pedepselor privative şi neprivative de libertate a fost stabilită pentru 1 februarie 2014.
„Demersul legislativ este corelat cu efortul de a asigura resursele financiare pentru implementarea noilor Coduri, sens în care Guvernul a adoptat recent Memorandumul cu tema «Pregătirea sistemului judiciar pentru intrarea în vigoare a noilor Coduri. Evaluarea situaţiei actuale. Plan de măsuri»”, precizează MJ.