Camera Deputaţilor a adoptat modificările la legea contenciosului administrativ

Modificările legislative urmăresc reducerea duratei de soluţionare a dosarelor, echilibrarea volumului de activitate între secţiile instanţelor şi între instanţe, precum şi crearea premiselor respectării în mod real a prevederilor constituţionale privind accesul liber la justiţie, precizează raportul Comisiei juridice.

Potrivit unor texte adoptate, este îndreptăţită să introducă plângere prealabilă şi persoana vătămată într-un drept al său sau într-un interes legitim, printr-un act administrativ cu caracter individual, adresat altui subiect de drept, în termen de 30 de zile din momentul în care a luat cunoştinţă, pe orice cale, de conţinutul acestuia, dar nu mai mult de 6 luni de la data luării la cunoştinţă în cazul depăşirii termenului de 30 de zile pentru motive întemeiate.

În cazul acţiunilor introduse de prefect, Avocatul Poporului, Ministerul Public, Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici, al celor care privesc cererile persoanelor vătămate prin ordonanţe sau dispoziţii din ordonanţe sau al acţiunilor îndreptate împotriva actelor administrative care nu mai pot fi revocate întrucât au intrat în circuitul civil şi au produs efecte juridice nu este obligatorie plângerea prealabilă.

Instanţa de contencios administrativ este competentă să soluţioneze litigiile care apar în fazele premergătoare încheierii unui contract administrativ, precum şi orice litigii legate de încheierea contractului administrativ, inclusiv litigiile având ca obiect anularea unui contract administrativ. Litigiile care decurg din executarea contractelor administrative sunt în competenţa de soluţionare a instanţelor civile de drept comun, mai prevede textul adoptat.

Alte articole

Cumpărarea a 32 de avioane F-35, aprobată de Camera Deputaților. Cine va avea ultimul cuvânt privind această importantă achiziție

Alexandru Rogobete vrea să continue în Parlament realizările de la Ministerul Sănătăţii. „Haideţi să facem acest lucru posibil, împreună, pentru un viitor mai sănătos pentru toţi!”

Litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice locale şi judeţene, precum şi cele care privesc taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora de până la 3.000.000 de lei se soluţionează în fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice centrale, precum şi cele care privesc taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora mai mari de 3.000.000 de lei se soluţionează în fond de secţiile de contencios administrativ şi fiscal ale curţilor de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel, au mai stabilit deputaţii.

De asemenea, se mai prevede că „cererile adresate instanţei se judecă în şedinţă publică, în completul stabilit de lege. Întâmpinarea este obligatorie şi se va comunica reclamantului cu cel puţin 15 zile înainte de primul termen de judecată”.

Recursul suspendă executarea şi se judecă de urgenţă. Procedura prevăzută de art. 493 Cod procedură civilă nu se aplică în materia contenciosului administrativ.

Proiectul mai modifică şi Codul de procedură fiscală. „Structurile specializate de soluţionare a contestaţiilor din cadrul direcţiilor generale regionale ale finanţelor publice în a căror rază teritorială îşi au domiciliul fiscal contestatarii sunt competente pentru soluţionarea contestaţiilor ce au ca obiect: a) creanţe fiscale în cuantum de până la 3 milioane lei; b) măsura de diminuare a pierderii fiscale în cuantum de până la 3 milioane lei; c) deciziile de reverificare, cu excepţia celor pentru care competenţa de soluţionare aparţine direcţiei generale; d) creanţele fiscale accesorii, indiferent de cuantum, aferente creanţelor fiscale principale stabilite prin decizii de impunere/acte administrative fiscale asimilate deciziilor de impunere contestate şi pentru care competenţa de soluţionare a contestaţiei revine structurii specializate de soluţionare a contestaţiilor din cadrul direcţiilor generale regionale ale finanţelor”, prevede textul adoptat.

Camera Deputaţilor este primul for sesizat, Senatul fiind decizional.