Campania a fost lansată prin publicarea unui decret al Consiliului Federaţiei în jurnalul oficial Rossiskaia Gazeta.
Acest decret a confirmat de asemenea data de 18 martie pentru scrutin, în concordanţă cu decizia luată vineri de Consiliul Federaţiei.
Data de 18 martie va coincide cu împlinirea a patru ani de la semnarea tratatului de anexare a peninsulei ucrainene Crimeea de către Rusia, la două zile după un referendum considerat ilegal de către Kiev şi Occident.
Ajuns la putere în 2000, Vladimir Putin a anunţat că va candida pentru un al patrulea mandat, iar o victorie l-ar plasa în fruntea ţării până în 2023 şi l-ar transforma în liderul rus cu cea mai mare longevitate la putere după Iosif Stalin.
El a precizat joi că se va prezenta ca un candidat ‘independent’, şi nu ca un candidat al partidului Rusia Unită, apropiat al Kremlinului, mizând „pe un sprijin larg din partea cetăţenilor”.
Conform unui sondaj de opinie făcut public miercuri de institutul independent Levada, Vladimir Putin, care nu are o reală concurenţă, este creditat cu 75% din intenţiile de vot.
Principalul său opozant, Aleksei Navalnîi, cel mai probabil nu va putea candida din cauza mai multor condamnări în justiţie, în special pentru deturnare de fonduri, în procese pe care el le denunţă ca fiind fabricate.
Potrivit preşedintei Comisiei Electorale Centrale, Ella Pamfilova, 23 de candidaţi „şi-au exprimat până acum dorinţa de a participa” la alegerile prezidenţiale.
Printre ei se regăsesc liderii Partidului Comunist şi ai partidului de extremă-dreapta LDPR, tolerate de regim şi cu membri în Parlament, unde nu reprezintă decât o opoziţie de faţadă, sau candida liberală Ksenia Sobciak, fiica fostului mentor al preşedintelui rus devenită o jurnalistă de opoziţie.
Nici unul dintre ei nu este creditat cu mai mult de 10% din intenţiile de vot, conform sondajului centrului Levada.