Campania lui Călin Georgescu susţinută de conturi false s-a mutat pe Facebook. Sute de profiluri şi pagini „de ştiri” îl promovează pe candidatul „suveranist”

Analiza efectuată asupra sutelor de conturi suspecte indică un mecanism sofisticat de creare și administrare a identităților virtuale fictive, implicând tactici diverse pentru a ascunde sursa reală a mesajelor distribuite pentru a-i susţine pe Călin Georgescu şi, uneori, pe Diana Şoşoacă, deşi aceasta l-a atacat în ultima perioadă pe candidatul clasat pe locul 1 în primul tur al alegerilor prezidenţiale, ulterior anulat de CCR.

Primele semnale de alarmă au fost observate pe pagina de Facebook Adevărul, unde articolele despre Călin Georgescu au atras o avalanșă de comentarii favorabile. Aceste reacții aveau un tipar clar, caracterizat prin mesaje similare sau chiar identice, repetate la diferite postări. Expresii standardizate precum „Susțin Călin Georgescu” și „Votez Călin Georgescu” au fost folosite sistematic.

La o analiză detaliată, profilurile respective s-au dovedit a avea caracteristici comune: lipsa fotografiilor autentice, informații personale incomplete sau false și locații improbabile, cum ar fi Statele Unite sau Australia. Fenomenul a determinat extinderea investigației către alte pagini și grupuri de Facebook.

Un exemplu elocvent este pagina WS24, care se prezintă drept o sursă de știri independente. Deși pretinde să spună „lucrurilor pe nume”, pagina nu oferă date de contact reale. În opt luni, și-a schimbat numele de două ori, de la RealNews la InfoReal24, apoi la WS24. Administratorii paginii apar ca fiind din Germania, dar aceasta promovează exclusiv politicieni precum Călin Georgescu și Diana Șoșoacă și critică dur principalele partide politice din România.

Alte articole

Noi detalii despre descinderile la șeful de campanie al lui Călin Georgescu, Radu Pally. Ce au căutat mascații: „Nu există nicio dovadă”

Marian Godină îl ironizează pe Călin Georgescu pentru jacheta germană purtată în timpul boicotului supermarketurilor

Pagina distribuie constant postări de la figuri controversate precum Cozmin Gușă și susține teorii conspiraționiste, inclusiv mesaje anti-Soros și critici vehemente la adresa PSD, PNL, USR și UDMR.

Citeşte şi: Ilie Bolojan salută aderarea României la Schengen și dezvăluie ce înseamnă asta pentru români: „Cozile vor fi o amintire”

Pe lângă pagini suspecte, investigația a dezvăluit și o serie de conturi individuale cu identități false:

Roberto Monti: fără fotografie reală, pretinde a fi din Italia, dar afirmă că provine din Kentucky.

Mary Klein: are un singur prieten pe Facebook și nu afișează nicio poză de profil.

JJ Hardwood: susține că locuiește în Melbourne și Ciudad de Mexico, dar postează exclusiv în limba română.

Fizica Gymnaziu: cont cu 31 de prieteni, care promovează intens mesaje pro-Călin Georgescu și anti-SUA.

Sang Ri: folosește ca poză de profil imaginea unui leu în costum și distribuie materiale pro-Călin Georgescu.

Conturile false sunt extrem de active în grupul public „România 2024. Împreună pentru un președinte român!”, care are peste 23.200 de membri. Aici se regăsesc profiluri fictive din întreaga lume, inclusiv din Ecuador, Togo, Benin și Indonezia, care postează mesaje similare.

Un exemplu relevant este contul „Dreapta Măsură”, care publică informații false, inclusiv o fotografie trucată cu fiul lui Călin Georgescu alături de Novak Djokovic. Profilul promovează constant mesaje în favoarea lui Călin Georgescu și George Simion, dar și dezinformări despre alți politicieni.

Meta și implicarea în manipularea alegerilor

Conform Bloomberg, Meta a permis publicarea a peste 4.000 de reclame politice direcționate împotriva Elenei Lasconi și în favoarea unor figuri de extremă dreaptă. Bugetul total al acestor campanii depășește 260.000 de euro, însă sursa finanțării rămâne necunoscută. Deși Meta a declarat că încearcă să combată astfel de practici, impactul asupra opiniei publice rămâne semnificativ.

Cum recunoști şi raportezi un cont fals

Expertul IT Dan Badea oferă câteva sfaturi pentru identificarea conturilor false pe rețelele sociale:

Profil incomplet: fără fotografie reală sau cu imagini generice.

Informații personale vagi: date incoerente sau improbabile.

Nume suspecte: combinații de litere aleatorii sau denumiri atipice.

Activitate neobișnuită: postări frecvente pe teme controversate, fără interacțiuni autentice.

Raportarea Conturilor False

Badea explică și cum pot fi raportate conturile suspecte:

Facebook: Accesați profilul, selectați cele trei puncte din colțul paginii și alegeți „Raportează”.

Instagram: Apăsați pe cele trei puncte și selectați „Raportează”.

TikTok: Selectați „Raportează” și indicați motivul relevant.

Citeşte şi: Ce declara Călin Georgescu despre aderarea României la Schengen: „Pentru mine este o onoare că nu am intrat în Schengen” / „Datorăm acest lucru oamenilor liberi din țară”