Videoclipurile în care românii din diaspora își rup sau ard buletinele și pașapoartele au adunat deja sute de mii de vizualizări și mii de comentarii. În secțiunile de comentarii, unii utilizatori au susținut inițiativa, declarând că ar putea recurge și ei la acest gest extrem.
Alții, însă, au subliniat că distrugerea documentelor ar fi o bătaie de cap inutilă, având în vedere procedurile complicate și costisitoare de refacere a acestora.
Unii utilizatori au criticat protestul, considerându-l o reacție impulsivă și ineficientă. Cu toate acestea, fenomenul reflectă frustrarea acumulată în rândul românilor din diaspora, care au fost profund nemulțumiți de modul în care au fost gestionate alegerile prezidențiale. Deși mulți dintre ei au mers la urne și și-au exprimat votul, anularea turului al doilea a făcut ca voturile lor să fie considerate nule.
Contextul anulării alegerilor a generat tensiuni majore. După ce Curtea Constituțională a decis anularea turului doi din cauza suspiciunilor de ingerință străină, procesul electoral a fost blocat, iar votul românilor a fost, practic, anulat. Decizia a fost contestată vehement, atât în țară, cât și în diaspora.
Un alt aspect important este că mulți dintre românii care locuiesc în străinătate dețin dublă cetățenie și folosesc preponderent documentele de identitate emise de țările în care s-au stabilit. Prin urmare, distrugerea actelor românești ar putea avea consecințe administrative limitate pentru unii dintre ei, ceea ce explică parțial popularitatea acestei forme de protest.
Totuşi, pentru o parte a populaţiei care se declară profund naţionalistă, pare un gest cel puţin contra-intuitiv, dacă nu chiar stupid. În plus, dacă nu vor reuşi, din diverse motive, să îşi înlocuiască la timp documentele, aceştia ar putea ajunge în situaţia în care să nu poată vota la alegerile prezidenţiale organizate în primăvară. O altă problemă ar putea fi călătoria în România cu ocazia sărbătorilor de iarnă, care, în absenţa documentelor româneşti, ar deveni imposibilă.
Autoritățile române nu au emis încă o poziție oficială cu privire la acest fenomen, însă legislația în vigoare prevede sancțiuni pentru distrugerea intenționată a documentelor de identitate.