Canada nu este, însă, singura care are pretenţii asupra Polului Nord. Atât Danemarca, cât şi Rusia vor Arctica doar pentru ele, mai ales datorită faptului că atunci când gheţurile se vor topi, se vor deschide noi rute maritime către rezerve de petrol şi de gaz.
Drept răspuns faţă de revendicarea canadiană, Rusia a promis să îşi mărească prezenţa militară în Arctica. Cele două ţări se bat mai ales pentru o regiune cu munţi subacvatici, denumită dorsala Lomonosov.
Canada va cartografia fundul marin al Arcticii, sfidând astfel Rusia, precizează Agerpres.
Comandând studii ştiinţifice suplimentare, Canada vrea să probeze că dorsala Lomonosov constituie o parte avansată din platoul continental canadian şi revendică astfel Polul Nord, potrivit dosarului prezentat luni de guvern şi depus vineri la o comisie specializată a ONU.
O misiune rusească a desfăşurat în vara anului 2007 drapelul alb-bleu-roşu al Rusiei pe vârful acestui lanţ muntos care traversează Oceanul Arctic pe o lungime de 1.800 km, între apele siberiene şi insula canadiană Ellesmere, la 4.200 m adâncime.
La timpul respectiv, această operaţiune foarte mediatizată a pus în valoare supremaţia rusă în Marele Nord (Ottawa nu dispune de niciun port în apa adâncă la aceste latitudini şi nici de vreun spărgător de gheaţă nuclear) şi a suscitat mânia guvernului canadian condus de Stephen Harper.
Aflaţi la putere din 2006, conservatorii dlui Harper au făcut din apărarea suveranităţii canadiene asupra Arcticii una din priorităţile politicii lor.
Totuşi, în pofida celor şase ani care s-au scurs de la misiunea ştiinţifică rusă, guvernul lui Stephen Harper nu a adunat suficiente date pentru a revendica la ONU deplina suveranitate asupra punctului cel mai nordic al planetei.
Potrivit presei locale, cabinetul lui Harper a cerut în ultimul minut diplomaţilor însărcinaţi cu dosarul să includă în el Polul Nord.
Reglementările Convenţiei asupra dreptului mării permiţând amendarea unei revendicări iniţiale, oamenii de ştiinţă canadieni au primit instrucţiuni să ‘completeze cartografierea dorsalei Lomonosov’, a precizat luni Ministerul Afacerilor Externe.
Interesul crescând pentru acest ocean nordic se explică prin perspectivele oferite de topirea calotei glaciare.
Traficul maritim între Asia şi Europa s-ar putea accelera. Pe de altă parte, subsolul acestei regiuni ar putea conţine 22 % din rezervele mondiale de hidrocarburi convenţionale nedescoperite.
Prospectarea petrolieră şi gazieră a început deja în zona rusească şi compania Gazprom urmează să lanseze producţia pe platforma sa Prirazlomnaia pe care militanţi ai Greenpeace au încercat s-o escaladeze în septembrie.
Preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat în septembrie redeschiderea unei baze în regiune pentru a supraveghea traficul maritim.
La rândul lor, americanii intenţionează să-şi întărească prezenţa în Arctica, a declarat la sfârşitul lunii noiembrie şeful Pentagonului, Chuck Hagel, menţionând totodată că vrea să evite să aţâţe tensiunile.