Cancelarul Olaf Scholz caută să refacă colaborarea cu Rusia, Moscova îl respinge: „Nu ne rugăm de nimeni pentru nimic”

În discursul rostit în faţa Bundestagului, Olaf Scholz a subliniat, totuşi, faptul că ţările Uniunii Europene rămân unite în privinţa sprijinului acordat Ucrainei şi a condamnat din nou războiul declanşat de Vladimir Putin şi pe liderul de la Kremlin.

„Rusia va fi şi după sfârşitul războiului cea mai mare ţară de pe continentul european. De aceea, este esenţial să facem pregătiri pentru acest moment. Este clar că în momentul de faţă relaţiile pe care le avem devin mult mai reduse. Dar, dacă Rusia va opri războiul, dacă cetăţenii Rusiei vor depune eforturi pentru un alt viitor, avem şansa de a fi din nou posibil într-un alt moment să începem cooperarea economică. Doar că încă nu suntem în acel moment. Acum înăsprim sancţiunile. Şi ştim cu toţii că Vladimir Putin nu distruge prin războiul său doar infrastructura, oraşe şi zone din Ucraina. Distruge şi un număr incredibil de mare de vieţi omeneşti”, a afirmat Olaf Scholz, conform stenogramei discursului, publicată pe site-ul Guvernului german, consultată de Mediafax.

Administraţia de la Moscova a respins, miercuri seară, oferta Germaniei de reluare a cooperării.

Citeşte şi: Cancelarul german Olaf Scholz nu se teme să îl atace pe Putin: „Nu şi-a îndeplinit niciun obiectiv în Ucraina!”

Alte articole

Alegeri Germania 2025. Extrema dreaptă creşte în sondaje, iar partidul cancelarului Olaf Scholz este în cădere liberă

Olaf Scholz a pierdut votul de încredere, fiind demis. Germania va avea parte de alegeri anticipate

„Noi nu ne rugăm de nimeni pentru nimic, iar politicienii din Germania ar trebui să înţeleagă acest lucru în mod clar şi permanent”, a reacţionat Ministerul rus de Externe, citat de publicaţia Handelsblatt. „Guvernul german nu a explicat de ce a evitat în mod ruşinos şi laş să investigheze actele de sabotaj asupra conductelor Nord Stream 1 şi 2, prin care economia germană a fost deconectată de la gazul rusesc ieftin”, a subliniat Ministerul de Externe de la Moscova.

Mai multe fisuri au fost depistate în septembrie la gazoductele Nord Stream 1 şi 2, care fac legătura între Rusia şi Germania prin Marea Baltică. Suedia şi Danemarca au depistat explozii în zonele în care au fost constatate fisurile, iar statele occidentale suspectează Rusia de comiterea unui act de sabotaj.

În schimb, Rusia a indicat că atacurile ar fi putut fi comise de Statele Unite, în contextul în care Washingtonul s-a opus mulţi ani construirii gazoductului Nord Stream 2. Preşedintele Vladimir Putin a afirmat că Statele Unite beneficiază de pe urma avarierii gazoductelor Nord Stream 1 şi 2. Administraţia de la Moscova a acuzat şi Marea Britanie de implicare directă în comiterea actelor de sabotaj.

Citeşte şi: VIDEO Imagini inedite cu metoda prin care ruşii descarcă tancuri din tren. Armata Ucrainei s-a amuzat copios: „Nu ne plângem, dar să fie mai atenţi pe viitor”