„În calitatea mea de medic neurochirurg mă întâlnesc foarte des cu o serie numeroasă de provocări neurochirurgicale. Printre bolile cele mai frecvente pe care le tratez se numără afecţiunile degenerative ale coloanei spinale, iar operaţia pe care o fac cel mai des este cea de hernie de disc lombară urmată de cea cervicală. A doua ca patologie degenerativă este stenoza de canal în principal cea lombară cu care se confruntă mulţi pacienţi români care vin la mine să se trateze. De asemenea, constat în ultima perioadă un număr alarmant de pacienţi care vin cu tumori în zona capului şi a coloanei vertebrală”, a declarat Dan Benţia, medic chirurg, potrivit news.ro.
Ce provoacă cancerul cerebral ţi care sunt simptomele
Medicul chirurg a explicat care ar fi factorii de apariţie a temutei boli, dar şi simptomele care anunţă o boală gravă cerebrală.
„Tumorile cerebrale sau tumorile în general au o patologie multifactorială destul de puţin înţeleasă la acest moment. Nu pot să mă pronunţ ca un anume lucru poate provoca o tumoră de orice natură ar fi aceasta, deci nu este un singur factor predispozant, sunt de obicei mai mulţi. Voi enumera câţiva dintre aceştia: factorul genetic, adică o predispoziţie genetică, substanţele chimice din alimentaţie (E-uri alimentare), poluarea atmosferică, subsţantele chimice din loţiuni pentru uz extern, nivelul de radiaţie cosmică, vârsta – la vârsta a treia scade supravegherea imunologică a celulelor canceroase, boli ce afectează imunitatea – vezi SIDA, stresul poate fi incrimat doar indirect ca un factor de scădere a imunităţii.
Sunt şi simptome de alertă care ar trebui să ne facă să ne prezentăm la medicul neurochirurg. Între acestea: durere de cap care nu mai cedează la medicaţia împotriva durerii clasice, durere care este progresivă şi care se exacerbează nocturn, durere de cap însoţită de vărsături eventual fără greaţă, vărsături care pot ameliora durerea de cap; ameţeli, tulburări de echilibru şi tulburări de vedere la un ochi sau ambii, care nu au un corespondent oftalmologic.
Alte semne şi simptome de alertă sunt crizele de epilepsie care debutează brusc fără altă explicaţie patogenă, apariţia unei hemipareze (scăderea forţei musculare) fără a avea un AVC, tulburări de sensibilitate fără a avea o explicaţie ori tulburări psihice de comportament, scăderea capacităţii de concentrare, de memorie şi stresul.
În toate aceste cazuri este bine să ne prezentăm de urgenţă la un doctor neurochirurg care ne va recomanda să facem o examinare RMN cu substanţă de contrast. În cazul în care se dovedeşte prin RMN apariţia unei tumori cerebrale, medicul neurochirurg îi va prezenta pacientului opţiunile pe care le are. În cazul tumorilor abordabile chirurgical soluţia optimă este cea chirurgicală de scoatere a tumorii în totalitate sau cât mai aproape de totalitate.
După aflarea rezultatului tumorii, dacă este benign şi rezecţia a fost totală, pacientul va reveni numai la controale, dacă e malignă pacientul va fi îndreptat către serviciul de ocologie pentru radio şi chimioterapie.
În cazul tumorilor neoperabile, din cauza poziţiei şi mărimii acestora şi legăturii cu o structură vitală se pot alege tratamente alternative.
Pacientul va fi biopsiat şi în funcţie de natura tumorii va fi îndrumat către tratament oncologic. Se pot face proceduri de iradiere ţintită pe tumoră (de exemplu gamma knife, linac). În cazul tumorilor operabile avem norocul că există clinici în România care deţin aparate de ultimă generaţie în bloc operator: un astfel de aparat este microscopul operator Kinevo care ajuta la vizualizarea procesului tumoral care asigură scoaterea tumorii cu mare acurateţe. De asemenea, putem folosi tehnici de florescenţa intraoperatorie, astfel se injectează o substanţă de contrast pe venă care colorează tumora.
De ajutor pentru un neurochirurg aflat faţă în faţă cu o tumoră este aparatul de neuronavigaţie craniană de ultimă generaţie, un fel de GPS care pe baza unor măsurători RMN şi CT preoperator poate ajuta la navigarea în creierul uman şi ne arată, în timp real, unde suntem faţă de procesul tumoral în aşa fel încât putem scoate tumorile fără a afecta creierul sănătos.
Rezultatele sunt foarte bune crescând procentul rezecţiilor totale tumorale şi a cazurilor de operaţii fără sechele neurologice, postoperatorii la standarde occidentale.
În general, pacientul va fi urmărit în reanimare o zi postoperator, după care va fi externat a patra zi de la operaţie, după caz urmând a reveni la controale. Prin colaborarea cu un serviciu modern de oncologie se asigura tratamentele occidentale. Astfel, cu noile proceduri, reuşim să creştem supravieţuriea pacienţilor pe termen mediu şi lung şi să eliminam sechelele postoperatorii”, a explicat Dan Benţia.
Nu există o vârstă pentru cancer
Medicul chirurg mai spune că nu există o vârstă a apariţiei cancerului la creier, acesta regâsindu-se şi la copii de 1-3 ani. De asemenea, şansele de vindecare ale pacienţilor sunt mici dacă tumorile sunt maligne. În cazul cancerului cerebral benign pacientul are şanse de vindecare, idela fiind calocalizarea tumorilor să permită îndepărtarea chirurgicală totală a acestora.
După tratamentul oncologic complex alături de chimio, radio şi imunoterapie pacienţii trebuie să vină la controale periodice. „Bolnavul trebuie să vină la controale periodice postoperator atât pentru tumorile benigne, dar mai ales pentru cele maligne când va face şi tratamentul complementar, tratament decis de medicul oncolog. Intervalele de control depind de natura tumorii, localizare, ablaţia totală sau parţială a tumorii, evoluţia pacientului”, mai spune Dan Benţia.
Care este viitorul în neurochirurgie
„Viitorul în neurochirurgie în opinia mea se va dezvoltă pe segmentul procedurilor minim invazive atât cerebral cât şi spinal, se va dezvolta în paralel chirurgia robotică, va creşte calitatea actului medical datorită dezvoltării aparaturii medicale şi va creşte adresabilitatea pacienţilor la servicii medicale de calitate, etc”, a concluzionat medicul neurochirurg.