Rata ridicată a mortalității din cauza cancerului de col uterin la nivel global ar putea fi redusă printr-o abordare complexă care cuprinde prevenirea, diagnosticarea precoce, tratamentul corespunzător, precum și desfășurarea de programe de screening1.
Conform HPV Information Centre, în anul 2017, România avea o populație de aproximativ 8,59 milioane de femei în vârstă de peste 15 ani expuse riscului de a dezvolta cancer cervical. Estimările arată că în România, în fiecare an, 4343 de femei sunt diagnosticate cu cancer de col uterin și 1909 mor din cauza acestei afecțiuni. Cancerul de col uterin se situează ca fiind al treilea cel mai frecvent cancer la femeile din România și cel de-al doilea cel mai frecvent cancer la femeile între 15 și 44 de ani.
Nu există date despre incidența cancerului de col uterin la populația generală, însă există date, conform cărora, în Europa de Est, aproximativ 9,7% din populația generală se estimează că vor avea infecție de col uterin HPV-16/18 la un moment dat. 84,7% din cazurile de cancer cervical invaziv se atribuie HPV 16 sau 182.
România are cea mai mare incidență a cancerului de col uterin și cea mai mare mortalitate asociată în regiunea europeană a OMS potrivit datelor aferente anului 2012. Astfel, în 2012, numărul de cazuri noi pe an a fost de 28,6 la 100 000 de locuitori, iar numărul deceselor pe an a fost de 10,8 la 100 000 de locuitori3.
Cu toate acestea, cancerul de col uterin este o boală care poate fi prevenită în multe cazuri datorită prevenției primare și secundare. Prevenția primară implică, în principal, vaccinarea HPV. Prevenirea secundară necesită punerea în aplicare a unui program eficient de screening pentru detectarea și tratarea leziunilor precanceroase.