Cancerul digestiv, în continuă creştere. Fumatul, alcoolul, obezitatea şi sedentarismul, printre factorii de risc responsabili

„O analiză a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii în privinţa incidenţei cancerelor digestive a evidenţiat că în România cancerul colorectal este situat pe locul 4, cancerul gastric pe locul 6, cancerul pancreatic pe locul 10 şi cancerul hepatic pe locul 12. Pe de altă parte, predicţia pentru anul 2030 arată că incidenţa tuturor acestor cancere va creşte, pentru cel colorectal cu aproximativ 2.000 cazuri, pentru cel gastric cu aproximativ 800 de cazuri, cel pancreatic cu 600 de cazuri, iar cancerul hepatic cu aproximativ 400 de cazuri”, a explicat prof. univ. dr. Mircea Beuran, şeful Clinicii de Chirurgie a Spitalului Clinic de Urgenţă Bucureşti.

Experienţa acestei clinici arată că o proporţie semnificativă a pacienţilor cu neoplazii abdominale se prezintă în stadii avansate ale bolii, în care tumora nu numai că este simptomatică, dar frecvent prezentarea se face pentru o complicaţie a bolii.

„Dată fiind morbiditatea semnificativă asociată unor rezecţii chirurgicale extensive pentru tumori avansate locoregional, a scăderii calităţii vieţii şi a supravieţuirii reduse pe termen lung, consider că este foarte important ca în România să fie implementate, la nivel naţional, tehnicile de prevenţie şi screening al neoplaziilor gastrointestinale. Fără dubiu, politicile de sănătate publică trebuie conduse în această direcţie, pentru a urma exemplele statelor cu grad mare de dezvoltare socio-economică (Marea Britanie, Japonia, Olanda, Norvegia, etc.). Principalii factori de risc general care pot fi modificaţi pentru a preveni apariţia cancerelor în populaţia generală sunt fumatul, activitatea fizică redusă, excesul ponderal, consumul crescut de carne roşie, prezenţa diabetului zaharat, consum crescut de alcool, dar şi infecţia cu virus hepatitic B sau C”, a explicat Beuran.

Potrivit acestuia, fumatul este factor de risc dovedit pentru cancerul de esofag, pancreas, ficat, stomac, colon şi rect, activitatea fizică redusă cauzează cancer de colon, ficat, pancreas şi stomac, excesul ponderal este cauza cancerelor de esofag, stomac, colon, rect, ficat, veziculă biliară şi pancreas,consumul crescut de carne roşie cauzează cancerul de colon şi rect, diabetul zaharat este cauza cancerului la ficat, pancreas şi colon, consumul crescut de alcool cauzează cancer de esofag, rect şi ficat, iar infecţia cu virus hepatitic B sau C reprezintă cuza cancerului de ficat.

Alte articole

De ce boală suferea, de fapt, Mircea Diaconu: nu a murit de cancer de colon! Fiica artistului rupe tăcerea: „A descoperit-o acum un an şi jumătate”

Anca Sigartău, mărturii tulburătoare despre lupta cu cancerul: Moartea este o etapă absolut normală în viața unui om și nu am această frică

În schimb, aportul crescut de calciu are un rol protectiv pentru polipii adenomatoşi şi pentru cancerul colonic distal.

Potrivit chirugului, este importantă depistarea cancerului în stadiul incipient al bolii.

„Căutarea unei boli la o persoană fără simptome se numeşte screening. Scopul screening-ului este de a diagnostica cancerul în stadiu incipient, atunci când şansele de vindecare sunt semnificativ mai mari, oferind astfel pacienţilor şansa la o viaţă mai lungă şi cu o calitate mai mare. Cu toate că schimbarea stilului de viaţă, cu promovarea celui sănătos, prezintă impact în populaţia generală, screeningul şi-a dovedit eficienţa doar pentru unele localizări ale cancerelor sau pentru subgrupuri de pacienţi, cu risc mai mare de a dezvolta boala”, expică şeful Clinicii de chirugie.

Una dintre cele mai frecvente neoplazii la nivel global este cancerul gastric. Cu toate acestea, există diferenţe semnificative între diferitele regiuni, utilitatea screeningului dovedindu-se doar în ţările cu incidenţă foarte mare a bolii (de exemplu Japonia, Korea, Venezuela, Chile).

O analiză a 78 de pacienţi cu cancer gastric, managerizaţi în Spitalul Clinic de Urgenţă Bucureşti pe parcursul a 18 luni, a evidenţiat o vârstă medie pentru aceştia de 67,7 ani, cu un plus sau minus de 12,7 ani.

Screeningul populaţiei generale pentru cancer pancreatic nu şi-a dovedit eficienţa. Dată fiind agresivitatea marcată a acestei boli, cu o rată de supravieţuire la 5 ani de aproximativ 6%, tot mai multe grupuri de cercetători încearcă să identifice subgrupele de populaţie cu un risc mai mare de a dezvolta această boală şi în cadrul cărora screeningul să poată fi făcut cu succes.

O analiză a 163 de pacienţi cu cancer pancreatic, managerizaţi în Spitalul Clinic de Urgenţă Bucureşti pe parcursul a 20 de luni, a arătat că 1% dintre pacienţi prezentau stadiul I de boală, 34,3% stadiul II, 24,2% stadiul III şi 40,4% stadiul IV. Intervenţia chirurgicală cu viză radicală a putut fi făcută la 48 dintre aceşti pacienţi.

Hepatopatia cronică (de tipul cirozei, infecţiei cu virus hepatitic B sau C, prin abuz de alcool, diabetul zaharat, excesul ponderal) reprezintă un factor de risc major pentru dezvoltarea carcinomului hepatocelular. Supravegherea acestor pacienţi permite identificarea formaţiunilor tumorale mai mici de 2 centimetri, pentru care prognosticul este semnificativ mai bun. Screeningul acestor pacienţi poate fi făcut prin ecografie hepatică sau prin combinarea ecografiei cu dozarea alfa-fetoproteinei serice, la fiecare 6 luni.

Cancerul colorectal reprezintă una dintre patologiile în care screeningul populaţiei generale şi-a dovedit pe deplin utilitatea. Prin screening pot fi identificate leziunile premaligne (polipii colonici) sau cancerele asimptomatice, aflate în stadiu incipient. Evidenţa actuală arată că prin implementarea screeningului pentru cancer colorectal la nivel naţional se scade mortalitatea cauzată de această boală.

O analiză a 620 de pacienţi cu cancere de colon, managerizate în Spitalul Clinic de Urgenţă Bucureşti pe parcursul a 5 ani, a relevat că 275 (44,7%) dintre pacienţi s-au prezentat pentru o complicaţie a bolii. Acest subgrup de pacienţi, cu cancer ocluziv, hemoragic sau perforat au prezentat o rată mai mare a complicaţiilor postoperatorii (32,4% versus 20,3%) şi a mortalităţii la 30 de zil (3,6% versus 1,8%).

„O proporţie semnificativă a cancerele gastrointestinale poate fi prevenită printr-un stil de viaţă sănătos. Screeningul este eficient în majoritatea acestor neoplazii, atât pentru populaţia generală (cancerul colorectal), dar mai ales pentru subgrupele de pacienţi cu risc crescut de a dezvolta aceste boli”, a mai spus profesorul Beuran.

Citeşte şi De ce apare cancerul de stomac