Primele roşii româneşti ar putea apărea mai devreme în pieţe în acest an. Schimbările climatice se pare că îi ajută pe fermieri să poată concura mai uşor cu produsele din import. Costurile de producție sunt mari, astfel că preţurile se anunţă pe măsură.
Familia Ianțoc, din în comuna Nicolae Bălcescu, județul Constanța, a decis să cultive tomate într-o seră hidroponică. Astfel, se pare că cele mai multe roșii sunt aproape gata și vor ajunge în curând în piață. Andrei Ianțoc le-a povestit celor de la Agrointel că are deja mici tomate verzi în seră. Iar conform estimărilor sale, la finalul lui februarie acestea vor ajunge deja și în magazine.
În ceea ce privește prețurile la roşii româneşti, se pare că nu vor exista modificări prea mari la raft. Legumicultor estimează un preț similar ca și anul trecut, în ciuda faptului că au existat totuși niște cheltuieli suplimentare.
”Prețurile de producție s-au modificat puțin, cel puțin la încălzire, că noi avem încălzire pe peleți, însă la ambalaje, caserole de carton, am văzut că nu s-a modificat prețul. La îngrășăminte prețurile erau deja foarte mari, au tot crescut din 2022, iar micile modificări nici măcar nu le mai monitorizez.
Având în vedere toate acestea, prețurile la primele tomate vor fi cam la fel ca anul trecut, așa estimez eu. Peleții pentru încălzire i-am luat anul trecut cu 700-760 de lei și anul acesta 860 de lei tona, cu 100 de lei mai mult pe tonă, noi consumăm undeva la 450 de tone, deci o să dăun undeva mai bine de 45.000 de lei în plus față de anul trecut. La noi prețurile dacă vor crește cu un 5%, vom vedea și ce spune ți retailul, căci noi avem contracte cu aproape toate supermarketurile, nu avem noi producție să le dăm tuturor”, a menționat legumicultorul.
Deși primele roșii românești apar la finele lunii februarie în magazine, răsadurile folosite provin din Austria. Legumicultorul povestește că acestea vin la ghiveci și că sunt cultivate pe etape.
Astfel, coacerea are loc pe etaje. Într-adevăr, costurile sunt diferite pentru aceste răsaduri. Un avantaj îl reprezintă însă faptul că solariile vor fi pline în mare parte din an cu ajutorul lor.
Revenind la prețuri, acestea pot varia de la 9 lei pentru caserola de roșii cherry. Ele pot ajunge însă și la 13 lei, în funcție de cantitate, dar și în funcție de tipul de tomate pe care clienții îl aleg.
„Noi intenționăm să ieșim cu primele roșii la final de lună februarie. Avem roșii Cherry, Cocktail și Prunișoară mare. Anul trecut am vândut roşii cherry la 250 de grame cu 9-10 lei caserola și cred că anul acesta va fi la fel, ciorchinele va fi mai scump de 11 lei, după vreo săptămână, chiar două. La Cocktail era undeva la 12 – 13 lei pentru 500 de grame”, a mai precizat pentru Agrointel.
Programul Tomata 2025: Sistemul de susţinere a producţiei de legume cultivate în spaţii protejate, intră într-o nouă etapă de anul viitor, schimbările legislative promiţând să aducă atât provocări, cât şi oportunităţi pentru fermieri. Noile modificări vizează extinderea ajutorului de minimis pentru toată suprafaţa cultivată, dar şi posibila includere a marilor sere din România.
În plus, micii producători vor trebui să se adapteze la aceste noi condiţii, dacă vor să rămână competitivi în faţa marilor jucători din piaţă.
Versiunea actuală a programului „Tomata” presupune acordarea unui ajutor de minimis pentru fermierii care cultivă legume în spaţii protejate de cel puţin 1.000 m.p. Astfel, cei care valorifică o cantitate minimă de produse până la sfârşitul lunii ianuarie pot primi un sprijin de minimis de aproximativ 1.000 de euro. Acest sistem înseamnă că, indiferent de mărimea totală a culturilor, fermierii primesc acest sprijin doar pentru această suprafaţă minimă.
Programul Tomata 2025. Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a anunţat în repetate rânduri că programul urmează să fie schimbat. Conform noilor propuneri, ajutorul va fi acordat pentru toată suprafaţa cultivată cu legume în spaţii protejate. Aceasta ar putea duce la o distribuire mai echitabilă a sprijinului, mai ales pentru fermierii care în prezent şi-au divizat fermele în suprafeţe mai mici, pentru a putea beneficia de ajutor de mai multe ori. Acest fenomen al „artificiilor” era o metodă la îmndemâna micilor fermieri, în special a celor care nu accesau fonduri europene.,
„Cei mai dezavantajaţi la acest program erau fermierii care accesau fonduri europene. Cei care accesau sprijin pentru fermele mici, tinerii fermieri şi cei care accesează proiecte mult mai mari, pentru că aceștia puteau beneficia doar de suprafața de 1.000 m.p.. Ceilalți fermieri, care nu au accesat fonduri europene, au avut și posibilitatea de a diviza, de a da la alții în arendă. Eu zic că se repară ceva cu această inițiativă”, a declarat Ion Păunel, liderul Sindicatului Producătorilor din județul Olt.
Programul Tomata 2025: Conform noii legi, administratorii marilor sere din România vor putea, de asemenea, să primească ajutorul pentru întreaga suprafaţă cultivată, nu doar pentru un singur hectar. Această schimbare ar putea schimba radical competiţia din piaţa de legume, spune Păunel.
„Vor intra şi serele mari în programul Tomata, pentru întreaga suprafaţă. Dacă ai 3 hectare de sere, vei putea aplica pentru toată acea suprafaţă. Această schimbare ar putea stimula şi mai mult agricultura în seră, dar, în acelaşi timp, încurajează şi fermierii să lucreze în mod organizat, cu acte însemnând facturi, bonuri fiscale şi conformitatea legislației”, explică liderul producătorilor din Olt.
Pentru micii fermieri, această schimbare poate înseamna o provocare suplimentară în ceea ce priveşte competiţia cu marii producători, care dispun de toate resursele logistice necesare pentru a face faţă cerinţelor pieţei. Aceştia sunt încurajaţi să se asocieze în cooperative sau grupuri de producători pentru a putea concura împreună împreună cu aceşti mari jucători.
Ministrul Agriculturii, anunț important. Încep plățile pentru a doua tranșă a programului Tomata
„Concurența vine chiar din țara noastră. Marii fermieri au întreaga logistică necesară, utilaje, spații de depozitare. Ei lucrează cu acte și în mod organizat. Dacă nu ne asociem în cooperative sau grupuri de producători, riscăm ca în câțiva ani să fie prea târziu”, avertizează Păunel.
Problema depozitelor rămâne una majoră pentru fermierii mici. Chiar dacă statul promite de câțiva ani construirea unor depozite în marile bazine legumicole, acestea încă nu au fost realizate. Micii fermieri au nevoie de spații pentru sortarea, ambalarea şi etichetarea produselor, pentru a putea concura pe picior de egalitate cu fermierii mari.
„În toate aceste state europene dezvoltate există depozite, fie construite de stat, fie din inițiative private. De aici vine diferența între noi şi alte țări, cum ar fi Polonia sau chiar vecinii bulgari. Noi avem nevoie de aceste centre de colectare pentru a putea asigura aprovizionarea piețelor cu produse de calitate, cu acte de conformitate, garanții şi transparență”, mai spune Păunel.
Pe de altă parte, fermierii speră că statul va sprijini şi producţia efectivă prin subvenţii acordate în funcţie de cantitatea livrată şi comercializată. Chiar dacă o astfel de lege a fost deja adoptată, aplicarea ei este încă în aşteptare. Fermierii cred că aceste schimbări ar putea aduce o gură de aer proaspăt în sectorul agricol, sprijinind producătorii mici şi mari deopotrivă.