Data la care seniorii români primesc pensiile în august 2023 diferă în funcție de modul în care au ales să le fie livrați banii. Astfel, plata drepturilor de pensie pentru luna august prin Poșta Română se face în perioada 1-15, la domiciliul pensionarilor.
Pentru cei care nu sunt găsiți la domiciliu, drepturile bănești și documentul de plată se pot ridica de la ghişeele poştale, în termen de 2 zile lucrătoare după ultima zi de plată a lunii respective.
În ceea ce privește pensionarii care au ales plata în cont curent sau pe card, aceștia trebuie să știe că pensia pentru luna august va intra pe card în data de 12, cel târziu pe 13, deoarece este minivacanţă pentru bugetari, iar zilele de 14 şi 15 sunt nelucrătoare.
Pensionarii sistemului public de pensii, pensionarii aflați în evidența caselor de pensii sectoriale și beneficiarii de drepturi acordate în baza legilor cu caracter special ale căror venituri nete lunare sunt mai mici sau egale cu 1700 lei urmează să primească în luna august suma de 250 de lei pentru achiziționarea de alimente și mese calde.
Voucherele de alimente vor fi încărcate cu bani pentru tranșa a patra în luna august. Banii sunt acordați prin programul „Sprijin pentru România” în șase tranșe egale, a câte 250 de lei fiecare.
Potrivit calendarului stabilit de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, în anul 2023 se acordă șase tranșe de ajutor pentru alimente și mese calde, o dată la două luni. Banii sunt acordați prin programul „Sprijin pentru România” în șase tranșe egale, a câte 250 de lei fiecare. Cea de-a treia tranșă a fost virată în luna iunie, ceea ce înseamnă că cea de-a patră tranșă va fi virată pe cardurile pentru alimente în luna august 2023.
Pensii 2023. Se dau 400 de lei de la stat dacă ai pensie între 1501 şi 2000 de lei
Până în prezent, cardurile pentru alimente au fost încărcate cu trei tranșe, ceea ce înseamnă că românii care beneficiază de voucherele sociale 2023 mai au de încasat 750 de lei în alte trei tranșe, până la sfârșitul anului.
Cine beneficiază de voucherele sociale
Românii care beneficiază de aceste vouchere pentru alimente și mese calde, acordate prin programul „Sprijin pentru România” sunt următorii: pensionarii sistemului public de pensii, cei aflați în evidența caselor de pensii sectoriale și beneficiarii de drepturi acordate în baza legilor cu caracter special ale căror venituri nete lunare sunt: mai mici sau egale cu 1500 lei, pentru tranșele din anul 2022, respectiv venituri mai mici sau egale cu 1700 lei pentru tranșele din anul 2023.
Cei care mai beneficiază de aceste tichete sunt copiii și adulții încadrați în grad de handicap grav, accentuat sau mediu, ale căror venituri nete lunare proprii sunt mai mici sau egale cu 1500 lei pentru tranșele din anul 2022, respectiv venituri mai mici sau egale cu 1700 lei pentru tranșele din anul 2023.
Anunţul momentului pentru românii cu pensii de până în 1.701 de lei. Ce trebuie să ştie urgent
Primesc tichete sociale și familiile cu cel puțin 2 copii în întreținere ale căror venituri nete lunare pe membru de familie sunt mai mici sau egale cu 600 lei pentru tranșele din anul 2022, respectiv venituri mai mici sau egale cu 675 lei pentru tranșele din anul 2023.
Primesc ajutor și familiile monoparentale ale căror venituri nete lunare pe membru de familie sunt mai mici sau egale cu 600 lei pentru tranșele din anul 2022, respectiv venituri mai mici sau egale cu 675 lei pentru tranșele din anul 2023.
Se bucură de sprijin și familiile și persoanele singure care au stabilit dreptul la ajutorul social, în condițiile Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificările și completările ulterioare.
Județele cu cei mai mulți beneficiari de carduri pentru alimente și mese calde sunt: București (122.000); Suceava (90.879); Iași (90.196); Dolj (89.801); Bacău (82.410).
Simona Bucura-Oprescu (PSD), noua ministră a Muncii, a promis miercuri că ”va livra” rezultatele așteptate de societate și a anunțat reorganizarea instituțiilor de control în domeniul protecției sociale.
”Îmi voi folosi toate resursele și toată pregătirea pentru a livra – alături de echipa Ministerului Muncii și Solidarității Sociale – rezultatele pe care o societate întreagă le așteaptă de la noi”, a declarat ea într-un comunicat.
Ea a anunțat și modificarea legislației în ceea ce privește acreditarea și licențierea căminelor de bătrâni, de copii și pentru persoanele cu dizabilități, fără să dea detalii despre modificările vizate. ”Nu mai vreau agenții multe care se calcă în picioare în materie de atribuții, ci puține, dar mai puternice și eficiente”, a scris Simona Bucura-Oprescu.
Simona Bucura-Oprescu a mai spus că va lucra la teminarea noii legi a pensiilor. „Cu cât finalizăm mai repede, într-un efort comun, reformele asumate de Guvern, cu atât România va putea beneficia la timp de tranșele din PNRR, cu atât românii vor avea mai mulți bani în buzunar, cu atât companiile private vor avea resurse viabile pentru dezvoltare. „Îmi propun să îmi încep mandatul în forță, pentru a definitiva noua Lege a pensiilor din sistemul public și, în același timp, a lămuri situația referitoare la Legea pensiilor de serviciu. În funcție de decizia CCR, dacă va fi cazul, vom opera modificările necesare în lege, astfel încât aceasta să întrunească atât exigențele CCR, cât și pe cele ale Comisiei Europene.”, a spus Simona Bucura-Oprescu.
Întrebată despre eventuale majorări, Simona Bucura-Oprescu, ministrul Muncii nu a făcut promisiuni: „O asemenea decizie se ia în cadrul Coaliției de Guvernare. Evident că sunt și vor fi analize permanente și, în funcție de situația bugetului, se va lua o decizie.
Din câte știu, până în momentul de față nu s-a discutat niciodată despre o nouă creștere a punctului de pensie din această toamnă, discuțiile au vizat doar elaborarea de noi legi ale pensiilor de serviciu și din sistemul public”, a spus ministrul pentru Bugetul.ro
Pensii 2023. Noua lege a pensiilor va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2024 și vine cu noi modificări importante pentru milioane de români, dar și pentru pensionari.
Un număr de 4.766.578 de pensionari era înregistrat la finele lunii iunie 2023 în România, cu 914 persoane mai puţin comparativ cu luna precedentă, iar pensia medie a fost de 1.963 de lei, conform datelor centralizate de Casa Naţională de Pensii Publice (CNPP), citate de Agerpres.
Dintre aceştia, 669.680 aveau perioade lucrate în agricultură, pensia medie fiind de 565 de lei. Din totalul pensionarilor din sistemul public de pensii, numărul celor care s-au pensionat la limita de vârstă era de 3.813.438 persoane, dintre care 2.193.230 femei, în timp ce pensia medie se situa la 2.188 de lei.
Pensii 2023. Veste bună pentru 3,65 milioane de români, avem majorarea pe judeţe
Pensie anticipată au primit, în iunie 2023, un număr de 6.301 persoane (2.766 lei, pensie medie), pensie anticipată parţială 90.172 de persoane (2.022 de lei pensia medie) şi pensie de invaliditate 397.434 de persoane (pensie medie de 865 lei), dintre care 44.893 de persoane pentru gradul I de invaliditate (744 lei, pensie medie).
În aceeaşi lună, pensia de urmaş s-a acordat unui număr de 459.097 persoane (1.026 lei pensia medie), în timp ce ajutor social au primit 136 de pensionari (462 de lei în medie).
La data de 1 ianuarie 2024 intră în vigoare, în sfârșit, noua lege a pensiilor respectiv, 127/2019, lege care va înlocui Legea 263/2010 Noua lege, 127/2019, aduce nouă modificări importante.
Românii vor putea să se pensioneze mai devreme dacă îndeplinesc anumite condiții, pentru că în noua lege pensia anticipată (nepenalizată) se transformă în pensie pentru limită de vârstă.
Pensia anticipată va putea fi cumulată cu veniturile din salarii realizate în baza unui contract individual de muncă, spre deosebire de situația actuală în care pensionarii anticipat nu pot să muncească în baza unui contract individual de muncă.
Nouă lege reglementează pensia minimă. Fiecare pensionar va beneficia de cel puțin pensia minimă, chiar dacă pensia cuvenită este mai mică. Stagiu minim de cotizare se constituie doar din perioadele în care s-a plătit contribuția de asigurări sociale. Perioadele asimilate nu intră în stagiu minim de cotizare.
Perioada de masterat și doctorat va fi luată în calcul la stabilirea pensiei pentru limita de vârstă. Comunicarea informațiilor privind pensionarea salariaților. Nouă lege prevede că se vor comunica angajatorilor în format electronic informații privind emiterea deciziei de pensionare, rezolvând astfel problema încetării contractelor de muncă în cazul pensiilor cu reducerea vârstei de pensionare. Trebuie reținut că decizia de pensie se comunica la solicitarea angajatorului și nu din oficiu!
Persoanele care doresc să se asigure facultativ se vor putea asigura și retroactiv pe o perioada de 5 ani. Prevederi privind persoanele invalide
Persoanele invalide pensionate, indiferent de gradul de invaliditate, vor putea să desfășoare activitate conform capacității de muncă diminuate.
Casele de pensii vor putea să solicite angajatorilor să prezinte documentele în baza cărora au eliberat adeverințele privind stagiile de pensii. Refuzul de a comunica aceste documente în termen de 30 de zile constituie contravenție ce se sancționează cu amendă în cuantum de 2-3 salarii de baza minime brute pe țară.
Pensii 2023. Sistemul de pensii este la un pas de colaps! Potrivit experților, există un dezechilibru semnificativ între numărul de angajați și numărul de pensionari, ceea ce pune în pericol capacitatea de a plăti pensiile în viitor.
Conform estimărilor, peste aproximativ șapte ani, unul din trei români va avea peste 65 de ani, vârsta de pensionare în România. Această tendință indică o creștere semnificativă a populației vârstnice, în timp ce forța de muncă se diminuează. Acest dezechilibru amenință stabilitatea sistemului de pensii, întrucât va fi din ce în ce mai dificil să se colecteze suficiente contribuții pentru a acoperi cheltuielile cu pensiile.
Experții atrag atenția că soluționarea acestei probleme impune măsuri urgente și politici coerente de către guvern și autorități. Este necesară o abordare pe termen lung, care să vizeze creșterea numărului de angajați, stimularea economiei și asigurarea unui sistem de pensii sustenabil în fața creșterii populației vârstnice.
Pensii 2023. Culmea tăierilor, numărul pensiilor speciale a crescut în iunie
Experții estimează că proporția de români care vor avea peste 65 de ani va crește semnificativ în viitorul apropiat. De la aproximativ 20% din populație în 2015, se estimează că unul din trei români va avea peste 65 de ani. Această creștere rapidă a numărului de pensionari aduce cu sine consecințe negative asupra nivelului pensiilor și asigurării unui trai decent pentru aceștia.
Pensii 2023: Ce salariu trebuie să aibă un român ca să obțină o pensie de 3000 de lei
Un exemplu este dat de situația unui român care câștigă în prezent 4.000 lei pe lună și se apropie de vârsta de pensionare. Datorită dezechilibrului dintre numărul de angajați și pensionari, există riscul ca acesta să încaseze doar 1.200 lei ca pensie lunară. Această sumă este mult sub nivelul necesar pentru a asigura o viață decentă și pentru a acoperi cheltuielile de bază, cum ar fi alimentația, locuința și asistența medicală.
Pensii 2023. Conform datelor oferite de Institutul Naţional de Statistică în martie 2023, coșul minim de cumpărături a ajuns la 8.659 de lei pentru o familie alcătuită din doi adulţi şi doi copii.
Derivând din statisticile INS o estimare legată de un prag minim al bugetului necesar pentru un cuplu de pensionari, întrebarea care apare în contextul fluctuației economice este ce salariu ar trebui să aibă o persoană activă în câmpul muncii ca să obțină o pensie de minim 3000 de lei.
În anul 2023, valoarea punctului de pensie a crescut cu 12,5%, fiind în prezent 1.785 de lei. Potrivit Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP), cuantumul pensiei se determină prin înmulţirea punctajului mediu anual realizat de asigurat cu valoarea unui punct de pensie:
Pentru a putea face o estimare generală, trebuie să pornim de la general la particular:
Pensii 2023. Valoarea pensiei este echivalentă cu un Punctaj mediu anual înmulțit cu Valoarea punctului de pensie (1.785 lei).
Punctajul mediu anual se determină prin împărţirea numărului de puncte rezultat din însumarea punctajelor anuale ale asiguratului la numărul de ani corespunzător stagiului complet de cotizare. Mai în clar, dacă o persoană are o vechime în muncă de 40 de ani, punctajul mediu anual va deriva din însumarea tuturor punctajelor medii, apoi împărțirea lor la 40, conform următoarei formule:
Punctaj mediu anual = (Punctaj anual 1 + Punctaj anual 2 + … + Punctaj anual 40): Nr. ani stagiu complet – 40 ani
Continuând explicațiile de la general la particular, punctajul anual se determină prin împărţirea la 12 a sumei punctajelor lunare realizate în anul calendaristic respectiv, iar punctajul lunar se calculează prin raportarea câştigului salarial brut (venitului lunar al asiguratului) la indicele salariului mediu brut din luna respectivă:
Într-o ipoteză în care o persoană a câștigat pe toată durata activității sale profesionale un salariu brut echivalent cu salariul mediu brut lunar din fiecare perioadă a trecutului său profesional, atunci punctajul lunar ar fi 1. Concomitent, punctajul mediu anual s-ar reduce similar la 1, prin corelarea cu anii de muncă, iar calculul final ne permite să determinăm faptul că o persoană care a început să lucreze în anul 1983 și a menținut pe parcursul întregii cariere un venit corelat direct cu salariul mediu brut din fiecare lună începând cu 1983 și până în prezent, dacă va ieși la pensie anul acesta, va încasa o pensie de 1.785 de lei.
Când intră pensiile pe card în iulie 2023. Cine sunt pensionarii care vor primi bani în plus
În contextul de față, pentru ca o persoană să încaseze o pensie de 3000 de lei după întreaga activitate, dacă se pensionează în 2023, ar fi trebuit, în medie, să încaseze pe perioada întregii activități un salariu care să se raporteze într-o proporție de 1.68 la salariul mediu brut din fiecare lună a activității sale profesionale.
Având în vedere că salariul mediu brut în anul 2023 se încadrează în marja de 6.789 de lei, atunci, ajustând mereu calculul la indicii economici istorici din momentul începerii activității economice și până în prezent, pentru a obține o pensie de 3000 de lei, un român ar trebui să fi menținut venituri brute constante echivalente unui salariu brut lunar din 2023 de aproximativ 11.400 de lei.
Coșul minim de consum în 2023
Coșul minim de consum pentru un trai decent se ridică la 8.659 lei/lună, în 2023, cu aproape 20% mai scump decât în anul 2022, potrivit calculelor FES/Syndex și Institutului Național de Statistică (INS).
Cea mai mare parte a cheltuielilor se referă la cele pentru locuință – chirii sau rate ipotecare – care au fost calculate la aproximativ 2.300 de lei. Alimentația pentru o familie de 4 persoane a fost în martie estimată la 1.900 de lei şi îmbrăcămintea şi încălţămintea cu puţin peste 850 de lei. Alte cheltuieli au fost determinate de statisticieni ca fiind dirijate către îngrijirea locuinței, educație și cultură, servicii și igienă.
Ministrul Muncii, Marius Budăi, a afirmat că este dificil de răspuns când vor fi majorate pensiile şi că nu există nicio decizie în acest sens până acum. El a susţinut că în această perioadă au fost stinse nişte ”incendii” care nu au fost gestionate cum trebuie la nivelul anilor 2002, 2021, de un guvern de dreapta.
Marius Budăi a fost întrebat, luni, la Prima News, când vor fi majorate pensiile.
“E dificil de răspuns acum şi nu avem practic nicio decizie în acest moment. Nu m-am aruncat niciodată cu presupuneri pentru că nu vreau să induc speranţe cuiva după care să dezamăgim. Suntem foarte atenţi şi după ce PSD s-a întors la guvernare practic s-a schimbat această paradigmă vis-a-vis de cetăţenii români. Am stins nişte incendii care nu au fost gestionate cum trebuie la nivelul anilor 2020, 2021, de un guvern strict de dreapta”, a afirmat Marius Budăi.
El a explicat că nu este o perioadă uşoară şi că trebuie avută grijă de categoriile vulnerabile. “Trebuie să fim foarte atenţi la evoluţiile următoare, să vedem pe lângă creşteri ce tipuri de măsuri trebuie să luăm. Suntem într-o perioadă care nu este foarte uşoară nu numai pentru România, ci pe plan mondial şi trebuie să avem grijă de categoriile vulnerabile şi lucrurile astea s-au întâmplat de când am intrat la guvernare în această coaliţie. Nu întrerupem nicio măsură, din contră, ducem măsurile până la final de an, vedem care este evoluţia şi cu preţurile din energie, şi cu preţurile de consum şi măsurile pe care le luăm ca să putem scădea preţurile la alimente. Sunt lucruri care vin cumulate pentru a apăra puterea de cumpărare pentru că degeaba tot creşti veniturile dacă nu iei nişte măsuri să plafonezi preţurile, să vezi cum poţi să rezolvi. Până la urmă chiar respectând şi o economie de piaţă, dar nu o economie de piaţă sălbatică, care după fiecare majorare de venit la cetăţean să vină cu majorare de preţ nejustificată”, a mai declarat Marius Budăi.