Când se schimbă banii în România. Lovitură grea pentru toţi românii dată de Comisia Europeană

România nu poate trece la moneda euro, spune Comisia Europeană. Este singurul stat UE cu deficit excesiv dintre cele 7 analizate.
Filip Stan
02 iun. 2022, 12:09
Când se schimbă banii în România. Lovitură grea pentru toţi românii dată de Comisia Europeană

Nu se schimbă banii în România, Bulgaria ne-a luat-o iar înainte! România nu îndeplineşte condiţiile pentru adoptarea monedei euro, este concluzia Comisiei Europene, în urma evaluării privind compatibilitatea juridică şi îndeplinirea criteriilor de convergenţă şi luând în considerare factorii relevanţi suplimentari, se arată într-un comunicat publicat miercuri de Executivul comunitar.

Concluzia este prezentată în Raportul de convergenţă din 2022, care evaluează progresele realizate de Bulgaria, Cehia, Croaţia, Ungaria, Polonia, România şi Suedia în direcţia aderării la zona euro. Acestea sunt cele şapte state membre din afara zonei euro care s-au angajat din punct de vedere juridic să adopte moneda euro.

Se schimbă banii. Ce bancnote dispar de la 1 ianuarie 2024

Raportul CE semnalează, în special, că legislaţia din România nu este pe deplin compatibilă cu obligaţia de conformitate prevăzută la articolul 131 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (TFUE), România nu îndeplineşte criteriul de stabilitate a preţurilor, pe cel privind finanţele publice, nu îndeplineşte criteriul cursului de schimb şi criteriul de convergenţă a ratelor dobânzii pe termen lung.

Croația, pregătită să adopte euro de la 1 ianuarie

Croaţia este pregătită să adopte moneda euro la 1 ianuarie 2023, a anunţat miercuri Comisia, numărul statelor membre din zona euro ajungând la 20, conform Agerpres.

Potrivit concluziilor raportului, doar Croaţia şi Suedia îndeplinesc criteriul referitor la stabilitatea preţurilor, Bulgaria şi Croaţia sunt cele două state membre care îndeplinesc criteriul cursului de schimb, Bulgaria, Republica Cehă, Croaţia şi Suedia îndeplinesc criteriul ratelor dobânzilor pe termen lung, iar toate statele membre îndeplinesc criteriul privind finanţele publice, cu excepţia României, care este singurul stat membru care face obiectul unei proceduri de deficit excesiv.

Raportul_de_convergen___analizeaz__gradul_de_preg_tire_al_statelor_membre_de_a_adera_la_zona_euro__i_deschide_calea_pentru_adoptarea_de_c_tre_Croa_ia_a_monedei_euro_la_1_ianuarie_2023

Se schimbă banii. Ce trebuie să ştie românii, anunţ oficial de la Guvern

Statele membre care adoptă moneda euro trebuie să fi atins un nivel înalt de convergenţă economică durabilă, care este examinat în raportul de convergenţă pe baza criteriilor de convergenţă. Aceste criterii (denumite şi „criteriile de la Maastricht”) sunt prevăzute la articolul 140 alineatul (1) din TFUE.

Durabilitatea este un aspect cheie în evaluarea criteriilor de la Maastricht, ceea ce înseamnă că progresele înregistrate în materie de convergenţă trebuie să fie bazate pe elemente structurale care le garantează durabilitatea şi nu pe factori temporari.

Motivul pentru care România nu aderă la zona euro prea curând
Guvernul a adoptat miercuri, 4 mai, Programul de Convergenţă pentru 2022-2025, în contextul în care Semestrul European prevede ca statele membre să prezinte Programele de stabilitate sau de convergență în cadrul cărora să evidențieze planurile avute în vedere pentru consolidarea finanțelor publice, a mai spus Cărbunaru, iar documentul va fi transmis Comisiei Europene.

În ceea ce privește aderarea la zona euro, România nu îndeplinește criteriile nominale necesare trecerii la moneda euro. În plus, ne confruntăm și o serie de alți factori, cum ar fi lipsa de predictibilitate a cadrului legislativ sau dezechilibrele macroeconomice.

Guvernul adaugă că efectele conflictului din Ucraina sunt resimțite pe 3 paliere:

”a) evoluția prețurilor la materii prime, alimente și energie ce vor susține o creștere mai accelerată a inflației;

b) perturbarea lanțurilor de aprovizionare cu efect direct asupra comerțului;

c) diminuarea gradului de încredere al consumatorilor/mediului de afaceri, datorită (sic!- n.red.) înăspririi condițiilor financiare și potențiala ieșire a capitalului de pe piețele emergente, precum și probleme sociale ce derivă din sosirea unui număr ridicat de refugiați.”

Se schimbă banii. Bulgaria va trece la euro începând cu 1 ianuarie 2024, anunțul fiind făcut de Asen Vasilev, viceprim-ministru şi ministru bulgar al Finanţelor.

„În prezent, suntem pe deplin pregătiţi din punct de vedere tehnic pentru introducerea monedei euro; mai rămân doar câteva sarcini mici de finalizat, astfel încât nu există niciun dubiu că la 1 ianuarie 2024 se va face tranziţia la euro”, a anunţat Vasilev vineri, 7 ianuarie.

Se schimbă banii. De ce este bine să păstraţi economiile în lei, sfaturi de aur de la specialişti
Anterior s-a anunțat că timp de o lună după introducerea euro oamenii vor putea plăti atât în euro, cât și în leva. În plus, schimbul de leva în euro va fi gratuit timp de jumătate de an. Un euro valorează 1,95583 leva.

Când se schimbă banii în România. Florin Georgescu (BNR): Am ratat toate şansele de a adopta euro mai repede

Următorul raport privind trecerea la euro a României va stabili drept ţintă anul 2029, deci o amânare cumulând 15 ani faţă de termenul iniţial, respectiv un decalaj de 22 de ani de la intrarea în Uniunea Europeană (UE), spunei Florin Georgescu, prim-viceguvernator al BNR, citat de ZF.

Se schimbă banii, nici economiile în euro nu mai sunt de actualitate. Scapă de aceşti bani!
Sentinţa lui ia în calcul situaţia din prezent a indicatorilor din tabloul macroeconomic al ţării în raport cu criteriile de la Maastricht privind con­vergenţa nominală, care necesită substan­ţiale corecţii şi timp pentru realizarea acestora.

Trecerea la euro a fost până acum o ţintă mişcătoare în România. Iniţial, obiectivul a fost 2014. Apoi, a urmat o perioadă „fără ţintă“. Ulterior, s-a profilat momentul 2019 pentru trecerea efectivă la moneda unică europeană şi apoi anul 2024, pentru ca următoarea ţintă să fie 2029. Moment la care vor fi trecut deja trei decenii de când euro a fost cotat pentru prima oară la Bucureşti, în 1999, la un curs de 13.000 de lei vechi (echivalentul a 1,3 lei în prezent).

„Lipsa de voinţă politică a decidenţilor în succesiunea guvernărilor după aderarea la UE în 2007, în scopul aderării la zona euro, este demonstrată de faptul că România a schimbat până în prezent, pe baza rapoa­rtelor elaborate de instituţiile şi specialiştii reprezentativi ai statului, de trei ori anul-ţintă pentru adoptarea euro, res­pectiv 2014, 2019 şi 2024“, a explicat Florin Georgescu într-o prezentare realizată cu ocazia lansării cărţii „Capitalism şi capitalişti fără capital în România“.

El a amintit că din cele 11 state foste comuniste care au aderat la UE, cinci au intrat deja în aria euro, iar alte două în anticamera acestei zone.

Bulgaria şi Croaţia au fost primite de anul trecut în antecamera zonei euro şi în câţi­va ani pot adopta moneda unică europeană.

În cazul României, momentul la care ar adera la zona euro se tot îndepărtează, în loc să se apropie.

România a avut o fereastră de oportu­ni­tate între 2015 şi 2017, când putea solicita oficial intrarea în antecamera zonei euro (mecanismul de schimb valutar ERM II) în con­diţiile în care atunci îndeplinea toate cri­te­riile de convergenţă nominală instituite prin Tratatul de la Maastricht care privesc sta­bilitatea preţurilor, sustenabilitatea finan­ţelor publice şi a gradului de îndatorare, sta­bilitatea cursului de schimb şi nivelul ratelor do­bânzilor pe termen lung. În schimb, acum România nu mai îndeplineşte toate aceste criterii.

În 2020, România avea un deficit bu­getar de 9,2% din PIB, rata inflaţiei medie anuală IAPC era de 2,3%, datoria publică era de 47,3% din PIB, iar dobânzile medii pe termen lung erau de 3,9% (referinţa fiind de 2,7%).

În 2021, inflaţia anuală poate depăşi 7% la final de an, în condiţiile în care în octombrie şi noiembrie era în jurul a 7,8% – 7,9%, datoria publică a României poate trece de 50% din PIB, ţinta de deficit bugetar este de circa 7% din PIB pentru acest an.

Se schimbă bani. Banca Centrală Europeană (BCE) a anunțat începerea analizei în vederea emiterii unei monede euro digitală. Aceasta nu ar înlocui numerarul, ci ar fi o completare menită să ofere firmelor și cetățenilor din zona euro „un mijloc de plată simplu, unanim acceptat, sigur și de încredere.”

Potrivit BCE, banca centrală a celor 19 țări din Uniunea Europeană care utilizează euro, în octombrie ar urma să înceapă etapa de investigare a felului în care ar putea funcționa „euro digital”. Aceasta ar dura circa doi ani și, după cum a explicat pentru Europa Liberă Marius Morra, fondatorul platformei de schimb de criptomonede LDV Exchange, perioada de implementare a proiectului ar mai adăuga câțiva ani până la apariția efectivă a monedei euro digitale.

Dezvoltatorii imobiliari anunţă creşterea preţurilor locuinţelor noi în 2022 şi 2023
„Totul se digitalizează, nu mai ținem monedele la saltea sau în portofel, este un lucru bun. Oricum nu mai folosim prea mult numerar, banii sunt mai degrabă la bancă, pe card, îi folosim electronic”, spune Marius Morra. Iar un euro digital ar asigura o mult mai mare transparență și trasabilitate a costurilor. Importantă este, spune Marius Morra și disocierea clară dintre un euro digital și o eventuală criptomonedă.

Se schimbă bani. Euro digital ar fi echivalentul bancnotelor euro, dar în format digital. Ar fi o formă electronică de monedă emisă de Eurosistem (BCE și băncile centrale naționale) și accesibilă tuturor cetățenilor și firmelor.O monedă euro digitală nu ar înlocui numerarul, ci mai degrabă l-ar completa. Eurosistemul va continua să îți asigure accesul la numerar în întreaga zonă euro.

O monedă euro digitală îți va oferi o opțiune suplimentară în ceea ce privește modalitățile de plată, facilitând plățile și contribuind la accesibilitate și incluziune.

„Una dintre principalele caracteristici ale unei criptomonede este descentralizarea – nu există un emitent, pe când în cazul unui euro digital vorbim de un emitent: BCE”. Dar, adaugă Marius Morra, efectul pe piața criptomonedelor ar fi unul pozitiv – oamenii vor fi mai familiarizați cu digitalizarea și va crește încrederea lor în acest gen de tranzacții. În plus, fiind o monedă căreia nu îi fluctuează valoarea, nu va putea fi vorba despre vreun efect speculativ. Un euro digital ar fi un răspuns firesc la gradul ridicat de utilizare a digitalizării în prezent, în special în urma pandemiei de COVID-19.

Potrivit Băncii Centrale Europene „activitatea experimentală desfășurată până acum a evidențiat faptul că nu există limitări tehnologice semnificative în privința emiterii unei monede euro digitale și că există numeroase moduri în care aceasta ar putea fi concepută”. BCE afirmă că euro digital:

  • ar fi un instrument rapid, ușor și sigur pentru efectuarea plăților zilnice;
  • ar sprijini digitalizarea economiei europene și ar încuraja în mod activ inovarea în domeniul plăților de mică valoare;

„Vom colabora cu factorii de decizie la nivel european și îi vom informa periodic cu privire la constatările noastre. Vom implica și cetățenii, comercianții și sectorul plăților.”

DailyBusiness
Senatul a dat undă verde. Medicamentele care DEVIN droguri periculoase
Spynews
10 sfaturi pentru părinți pentru a crește un copil inteligent. De ce este bine să le citești povești celor mici
Bzi.ro
Dana Budeanu a „sărăcit-o“ pe Andra! „Mi s-au înmuiat picioarele!”
Fanatik.ro
Când se ia glicemia, de fapt. Momentul ideal când poți să o măsuri pentru a obține valoarea corectă
Capital.ro
Vedeta Pro TV, paralizată după ce a mâncat brânză. Era contaminată cu o bacterie rară (VIDEO)
Playtech.ro
Ramona Olaru se mută într-un apartament de 300.000 de euro. A investit o avere în noua locuință
DailyBusiness
Programul Family Start oferă cel mai avantajos credit de pe piață
Adevarul
Autostrada cu tuneluri, de zece ori mai scumpă decât ar fi fost în anii 2000. Urșii nevăzuți, „vinovați” de soarta autostrăzii
wowbiz.ro
Se măresc alocațiile începând cu 1 ianuarie. Ministrul Muncii a anunțat cu cât se vor majora
Spynews
Ce pensie are Saveta Bogdan! Artista de muzică populară încasează puțin peste veniturile medii din România: ”Cu ce mai cânt, mă descurc”
Spynews
Un fotbalist a murit pe teren, după ce a fost lovit de un fulger! Alți cinci jucători au fost grav răniți. Tragedia a fost filmată | VIDEO
Evz.ro
Oana Zăvoranu, la DIICOT! De ce a ajuns în fața procurorilor
Ego.ro
După ce ar fi gafat cu Marica, Ioana Tamaș și-a expus trupul perfect! Imaginile cu ea arată de ce nu i-aputut rezista fostul tricolor
Prosport.ro
Cum e ca socru Ion Țiriac! Sorana Cîrstea, iubita fiului său, a dezvăluit latura mai puțin ştiută a magnatului
kanald.ro
Unde va petrece sărbătorile Vlad Pascu. Judecătorii au luat o decizie în cazul celui care a provocat tragedia de la 2 Mai
Cancan.ro
A aflat că soția îl înșală, chiar în timpul filmărilor Asia Express: `Vreau să divorțez`
Playsport.ro
IMAGINILE MOMENTULUI! Arbitra de 24 de ani a fost prinsă cu observatorul de 3 ori mai în vârstă ca ea și video-ul compromițător a fost făcut public!
Capital.ro
Mama lui Cristian Cioacă spune adevărul după 17 ani. Unde se află Elodia
StirileBZI
Pensiile cresc cu 1.300 de lei! Anunțul a fost făcut de ministrul Muncii
Prosport.ro
FOTO. Imagini incendiare cu Eugenie Bouchard. Cum a putut să apară îmbrăcată, mai mult dezbrăcată
stirilekanald.ro
Cine sunt cele patru victime decedate în accidentul de pe DN15. Cele două familii erau cunoscute în Târgu Mureș
substantial.ro
Grevă de opt ore pe căile ferate din Italia după un atac asupra unui controlor
MediaFlux
CUTREMUR în SUA! Cine va fi PREȘEDINTE! RĂSTURNARE TOTALĂ în ALEGERILE PREZIDENȚIALE
Shtiu.ro
Concidența coincidențelor: Doi frați au murit la un an distanță, călcați de același taxi care transporta același pasager
Puterea.ro
Mugur Isărescu este mai ,,sărac” cu un milion de lei, dar așteaptă câștigurile din dobânzi