Când va fi montat Laserul de la Măgurele

Prima componentă a celui mai puternic laser din lume este gata, urmând să fie adusă în bucăţi, pentru a fi asamblată la Măgurele, începând cu iunie-iulie, a spus Nicolae Zamfir, directorul proiectului Extreme-Light Infrastructure – Nuclear Physics (ELI-NP) şi al Institutului Naţional pentru Fizică şi Inginerie Nucleară „Horia Hulubei”.

În ceea ce priveşte implementarea proiectului ELI-NP, profesorul Nicolae Zamfir a explicat că lucrările au ajuns la jumătate. „Sperăm să terminăm cu bine prin decembrie 2018, momentan suntem exact la mijloc din punct de vedere al timpului şi al implementării propriu-zise. Sunt patru componente majore ale implementării. În primul rând este clădirea, care este aproape gata. După spusele constructorilor, probabil că undeva spre sfârşitul lunii martie se va termina construcţia şi urmează etapa de testare a clădirii. Asta înseamnă că trebuie să răspundă la toţi parametrii pe care i-am cerut în caietul de sarcini, prin contract. Aici vorbesc de condiţii: temperatură, umiditate, stabilitatea la vibraţii şi toate condiţiile impuse care trebuie testate”, a explicat Zamfir.

În ceea ce priveşte mutarea efectivă a cercetătorilor în clădirea care va găzdui cel mai puternic laser din lume, aceasta se va face cel mai probabil în iunie, a anticipat Zamfir.

„Sperăm ca în iunie să avem clădirea autorizată pentru funcţionare. În acel moment se vor aduce celelalte două componente care înseamnă laserii de mare putere şi sistemul de fascicul gamma. Deja s-a finalizat realizarea primului laser de 10 petawaţi din lume, a avut loc şi o ceremonie la Paris, iar componentele sunt încă acolo şi vor fi aduse începând din iunie şi de atunci va începe montarea lui„, a explicat Zamfir.

Deşi proiectul ELI-NP este cunoscut drept „Laserul de la Măgurele” sau „cel mai puternic laser din lume”, în realitate, el are în componenţă două lasere de 10 petawaţi, însemnând 10% din puterea Soarelui. Profesorul Zamfir se referă la cele două lasere drept „braţe” ale întregii structuri, la care se adaugă şi alte câteva lasere de mai mică intensitate.

„Mai exact pentru un braţ de 10 petawaţi sunt gata toate componentele, care vor fi aduse în ţară în iunie, când e gata clădirea, unde vor fi montate. În perioada următoare va trebui realizat şi al doilea braţ plus ieşirile pentru fascicule de mai mică intensitate, deci mai mică putere, dar cu frecvenţă mai mare”, a spus Zamfir.

A treia componentă a proiectului ELI-NP este sistemul de fascicul gamma, unde de asemenea s-a finalizat prima parte. „Urmează să fie aduse componentele tot în iunie-iulie, când e clădirea gata. A patra componentă a proiectului, care este cea mai importantă din punct de vedere al cercetării este partea de experimente. Pentru aranjamentele experimentale s-au făcut achiziţii în decursul anului trecut, urmează să înceapă montarea echipamentelor tot prin iulie”, a adaugat profesorul Zamfir.

În ceea ce priveşte experimentele care vor fi realizate la Măgurele, directorul ELI-NP a explicat că se vor face două tipuri. „În primul rând este vorba de experimente fundamentale, adică se vor studia legile care guvernează interacţia acestor fascicule de mare putere şi intensitate cu materia. În al doilea rând sunt cercetările aplicative, unde sunt o serie întreagă de propuneri. Rămâne să vedem în ce măsură acestea sunt sau nu fezabile. Vom încerca să atragem diverse firme specializate să valorificăm cât mai repede aceste rezultate”, a detaliat Zamfir.

Printre aplicaţiile pe care le prevăd cercetătorii de la Măgurele se numără tratarea cancerului fără efecte secundare, gestionarea materialelor nucleare sensibile şi sateliţi cu o viaţă mai lungă, dar aceste rezultate le vom vedea abia peste 10-20 de ani. „De asemenea, o altă aplicaţie ar fi testarea diverselor materiale la câmp înalt de radiaţii, care serveşte la construcţia navelor spaţiale. Sunt mai multe direcţii de cercetări aplicative, dar cercetarea medicală are prioritate zero în experimentele care vor urma”, a mai spus Zamfir.

Proiectul ELI-NP a început pe 6 aprilie 2006, când reprezentanţii a trei ţări europene, România, Ungaria şi Cehia, au semnat un memorandum prin care şi-au asumat responsabilitatea colaborării în cadrul acestui proiect care se desfăşoară în cele trei ţări, dintre care România este ţara care găzduieşte laserul de mare putere.

Proiectul costă 293 de milioane de euro fără TVA (356 milioane cu TVA), iar construcţia de la Măgurele a început în 2012 şi se va termina la sfârşitul lui 2018. Până acum au avut loc şi întârzieri în derularea proiectului, după ce Apele Române au tergiversat un an de zile pentru a da un aviz ca să se poată începe lucrările pentru forajul geotermal.