Când vor avea loc alegerile locale şi parlamentare 2020, pe fondul epidemiei de coronavirus. Cele trei variante, luate în calcul de PNL

Pe fondul epidemiei de coronavirus şi a restricţiilor impuse de autorităţi pentru a preveni răspândirea infecţiei, mandatele aleşilor locali ar putea fi prelungite până în toamnă. De asemenea, o altă concluzie care prinde contur este că alegerile locale nu vor avea loc mai devreme de 1 septembrie, dar nici mai târziu de 5 decembrie, susţin surse politice, citate de ştiripesurse.ro.

Astfel, se iau în calcul trei scenarii:

• varianta I – alegeri locale și alegeri parlamentare comasate în luna octombrie
• varianta II – alegeri locale în octombrie/noiembrie și alegerile parlamentare să fie amânate pentru 2021 în februarie/martie
• varianta III – alegeri locale în octombrie, alegeri parlamentare în decembrie.

Unele partide ar prefera prima sau a doua variantă deoarece, din punct de vedere financiar, ar fi cheltuiala prea mare să fie organizate alegeri unele după altele.

Alte articole

Se cere demiterea șefului AEP: „Organizarea de noi alegeri prezidențiale nu se poate face cu Toni Greblă”

Mai multe organizaţii neguvernamentale şi experţi electorali solicită demisia preşedintelui AEP Toni Greblă

Preşedintele AEP: Organizarea alegerilor locale la termen a devenit o misiune cvasi-imposibilă

În acest context, Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor a aprobat, miercuri, solicitarea Autorităţii Electorale Permanente (AEP) privind stabilirea datei alegerilor locale. Documentul a fost înaintat grupurilor parlamentare pentru a propune amendamente.

Potrivit Agerpres, preşedintele AEP a afirmat că organizarea alegerilor locale la termen „a devenit o misiune cvasi-imposibilă”.

„Epidemia de COVID-19 a generat multiple consecinţe negative şi a avut un impact major asupra întregii societăţi româneşti. În acest context, organizarea la termen a alegerilor locale a devenit o misiune cvasi-imposibilă, iar asupra datei alegerilor parlamentare ce ar trebui să aibă loc la finalul anului planează un grad mare de incertitudine. (…) Din perspectiva calendarului electoral autohton, amintim că, dacă alegerile locale ar avea loc în data de 28 iunie 2020, hotărârile Guvernului, necesare pregătirii şi organizării acestora, ar trebui să intre în vigoare cel mai târziu în data de 13 aprilie 2020”, se arată în adresa preşedintelui AEP, Florin Mituleţu-Buică, avizată de conducerea Camerei.

Autoritatea Electorală Permanentă a propus amânarea alegerilor locale şi prelungirea mandatelor actualilor aleşi. Reacţia premierului

Potrivit sursei citate, indiferent de varianta aleasă, amânarea alegerilor sau organizarea acestora la datele stabilite, se impune modificarea legislaţiei primare, prin instituirea unor proceduri alternative la operaţiunile electorale ce presupun interacţiunea fizică a alegătorilor, candidaţilor şi oficialilor electorali, precum colectarea semnăturilor de susţinere, înregistrarea candidaturilor, finanţarea campaniei electorale, desfăşurarea campaniei electorale, depunerea şi înregistrarea contestaţiilor, organizarea votării propriu-zise, numărarea voturilor, centralizarea rezultatelor, controlul finanţării campaniei electorale şi rambursarea cheltuielilor electorale.

„În opinia noastră, implementarea soluţiilor legislative care pot fi identificate pentru a adapta procesele electorale la contextul epidemiologic actual implică o durată de timp minimă ce variază între 3 şi 6 luni, înaintea demarării perioadei electorale propriu-zise. Totodată, atragem atenţia că depăşirea termenului de 13 aprilie pentru stabilirea datei alegerilor locale implică prelungirea mandatelor în curs ale autorităţilor locale, ce poate fi realizată numai prin lege”, mai spune Mituleţu-Buică.

De asemenea, AEP a transmis Parlamentului un proiect de lege în care propune ca mandatul consiliilor locale şi judeţene, al primarilor şi al preşedinţilor de consilii judeţene să se prelungească de drept pe durata stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă până la data la care consiliul local sau judeţean nou ales este legal constituit. Alegerile pentru noile consilii, primari şi preşedinţi de CJ se organizează în cel mult 6 luni de la data încetării stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă, după caz, mai prevede propunerea.

Patru noi decese de COVID-19 în România. Una dintre paciente a murit la 45 de minute după ce a ajuns la UPU. Bilanţul total: 86 morţi