Pedeliştii, căutaţi pe Google la integritate. Cum sunt verificate candidaturile ARD

Pentru a primi aprobarea de la centru, candidaţii care se vor regăsi pe listele parlamentare sub sigla Alianţei România Dreaptă trebuie să respecte cele douăsprezece criterii stabilite prin Codul de Etică. Punctual, cei care vor să fie înscrişi pe lista electorală vor trebui să-şi asume faptul că nu au fost condamnaţi penal sau arestaţi preventiv, că nu s-au aflat în conflict de interese, în situaţii de incompatibilitate, nu au colaborat cu Securitatea sau nu au migrat de la un partid la altul.

Pentru toate acestea, comisia condusă de către Monica Macovei are de dus o muncă migăloasă. Pe Google… Căci, la baza verificării fiecărui candidat stă binecunoscutul motor de căutare cu ajutorul căruia comisia va afla cam tot ce s-a scris în presă despre respectivul candidat.

„Procesul va avea două etape: în primul rând partidele vor merge înainte cu procesele de selecţie şi cu desemnarea candidaţilor, având obligaţia să ne transmită datele pe care le solicităm. Apoi, vom evalua dosarele şi vom decide. Ne interesează declaraţiile de avere, CV-urile şi declaraţiile pe proprie răspundere. Categoric, pentru informaţiile din presă vom folosi şi căutarea pe internet, dar nu vom urmări noi pe Google, pentru asta avem colaboratori care ne vor ajuta. De asemenea, nu luăm în considerare toate informaţiile găsite, pentru că unii colegi sunt atacaţi sau criticaţi în mod gratuit. Ne interesează informaţiile pentru care există şi dovezi”, a precizat pentru ROMÂNIATV.NET, Theodor Stolojan, reprezentantul PDL în Comisia de Etică.

Cum anume ar urma să fie pusă în practică verificarea Google, a explicat pentru ROMÂNIATV.NET, preşedintele Noii Republici, Mihail Neamţu: „Se caută după cuvinte cheie. Pe lângă numele candidatului se poate căuta: DNA, ANI, TRASEISM, FRAUDĂ, şamd. După această verificare se trece şi la declaraţiile de avere şi în cazul în care există suspiciuni se pot cere mai multe informaţii”.

În funcţie de informaţiile obţinute prin căutarea pe internet, Comisia „Macovei” poate trece, după caz, la următoarea etapă: discutarea dosarului şi în cazul în care există motive de suspiciuni, acordarea unui vot. Binenţeles, nu înainte de a confrunta informaţiile cu ceea ce scrie în declaraţia de avere a respectivului candidat.

CV-ul va fi de asemenea, analizat paragraf cu paragraf, o atenţie deosebită urmând a fi acordată capitolului „studii”.

„Trebuie să verificăm atât cât se poate informaţiile referitoare la candidaţi: aici sunt incluse şi articolele de presă. Vom avea şi câteva persoane care ne vor ajuta cu căutările pe Google, noi avem menirea să dezbatem dosarele şi acolo unde e cazul să luăm decizia prin vot. Votul se acordă doar acolo unde considerăm că sunt probleme. Probabil că vor fi şi dosare respinse, noi asta trebuie să facem: să verificăm cu mare atenţie candidaţii, astfel încât să avem un parlament mai curat”, a precizat pentru ROMÂNIATV.NET, Ioan Mihai Greceanu, unul dintre cei cinci membri ai Comisiei de Etică.

Surse din cadrul alianţei au precizat pentru ROMÂNIATV.NET că, deocamdată au fost trimise comisiei peste două treimi din candidaturi.

„Până acum s-au strâns aproximativ 300 de candidaturi, dar numărul lor va creşte în momentul în care se vor definitiva listele. În medie, fiecare candidatură va fi verificată în 15 minute, e un timp suficient care să permită evaluarea tuturor dosarelor, dar depinde şi de notorietatea persoanei”, au declarat surse din cadrul alianţei.

Întregul proces ar urma să fie finalizat la 15 octombrie, însă atât termenul limită cât şi detaliile cu privire la parcursul exact al evaluării vor fi dezbătute, joi, în cadrul Colegiului Director al PDL.

Discuţiile acestei întâlniri sunt cu atât mai importante cu cât este de aşteptat ca unii lideri din teritoriu să ceară introducerea unor înlesniri pentru anumite candidaturi. Aceasta, în condiţiile în care, oricum, Comisia de Etică nu va avea ultimul cuvânt. Conform înţelegerii iniţiale dintre cei patru parteneri ai ARD, rezultatele Comisiei „Macovei” vor avea doar o valoare de recomandare. „Decizia o va avea Consiliul Politic, format din câte patru membri ai fiecărei grupări. Aşa am convenit încă de la început”, a precizat pentru ROMÂNIATV.NET, preşedintele PNŢCD, Aurelian Pavelescu.  

Controversele Comisiei de Etică şi contestaţiile din interiorul Alianţei

Adoptată oficial o dată cu lansarea Alianţei România Dreaptă, comisia condusă de către Monica Macovei a stârnit numeroase controverse mai ales în rândurile democrat-liberalilor. Căci, criteriile de integritate ar putea pune probleme unor personaje cheie din partid. Fostul ministru al Dezvoltării Elena Udrea şi fostul preşedinte al Camerei Deputaţilor Roberta Anastase sunt primele nume amintite în partid atunci când vine vorba despre imaginea negativă. Dacă Robertei Anastase i se reproşează numărătoarea votului acordat Legii pensiilor, Elena Udrea trebuie să explice modul în care a acordat unele contracte în perioada de ministeriat, precum şi unele neclarităţi semnalate de presă cu privire la declaraţiile sale de avere.

Probleme ar putea avea la rându-i şi preşedintele PDL Dâmboviţa, Florin Popescu, de numele acestuia fiind legate mai multe suspiciuni cu privire la acordarea unor contracte pentru infrastructură, pe timpul când se afla în fruntea Consiliului Judeţean.

Criteriile ar putea fi o reală piedică mai ales pentru cei doi deputaţi PDL care au părăsit partidul pentru Forţa Civică a lui Mihai Răzvan Ungureanu. Candidaturile lui Ştefan Pirpiliu şi Dănuţ Liga ar urma să fie blocate de criteriul conform căruia este interzisă „trecerea de la o formaţiune la alta în cadrul Alianţei”. Cu atât mai mult cu cât plecarea acestora la partidul satelit a fost considerată de către pedelişti drept „trădare”.

Membrii Comisiei de Etică a ARD: Monica Macovei– preşedinte, eurodeputat (PDL), Theodor Stolojan, eurodeputat (PDL), Ioan Mihai Greceanu, medic (Noua Republică), Mihaela Vasilatti, avocat (PNŢCD).

Criteriile de integritate ale ARD, aplicabile candidaţilor:

1. să nu fi fost condamnat penal definitiv pentru o infracţiune săvârşita cu intenţie în România sau în orice altă ţară democratică;

2. să nu fie arestat preventiv sau sa nu fie trimis în judecată pentru o infracţiune săvârşita cu intenţie în România sau in orice altă ţară democratică;

3. să nu existe indicii temeinice privind comiterea unor fapte penale de corupţie, fraudă, crima organizată sau alte fapte grave de natură penală, care prejudiciază grav credibilitatea candidatului şi a Alianţei; să nu existe indicii temeinice privind fraudarea votului, potrivit legii;

4. să nu fi fost declarat incompatibil prin decizii definitive si irevocabile ale instanţelor judecătoresti pe baza sesizărilor Agentiei Nationale de Integritate sau prin decizii ale ANI ramase definitive prin necontestare;

5. să nu fi săvârşit, în exercitarea funcţiei publice, fapte contrare prevederilor legale privind conflictul de interese; să nu existe indicii temeinice privind încheierea ilegală, netransparentă sau preferenţiala de contracte de afaceri cu instituţii publice.

6. să nu existe împotriva sa o constatare a Agenţiei Naţionale de Integritate transmisă instanţelor de judecată sau ramasă definitivă privind existenta unei diferenţe semnificative între averea dobândită şi veniturile realizate, potrivit art. 18 din Legea 176/2010.

7. să nu aibă calitatea de lucrător, colaborator sau asimilat colaborator al Securităţii constatată prin decizie judecătorească definitivă şi irevocabilă; constatarea nedefinitivă a calităţii de lucrător, colaborator sau asimilat colaborator al Securităţii de către Consiliul Naţional de Studiere a Arhivelor Securităţii poate fi criteriu de respingere a candidaturii, dacă încă din aceasta etapă procedurală prejudiciază grav credibilitatea Alianţei;

8. să nu fi ocupat funcţii politice de conducere retribuite în aparatul central sau local al Partidului Comunist Român;

9. să nu fi iniţiat sau participat la acţiuni cu caracter rasist, xenofob sau antisemit;

10. să nu fi încălcat grav normele de morală publică în exercitarea unor funcţii în instituţiile publice; să nu fi dat dovada de comportament public indecent, violenţă fizică sau ameninţări la integritatea fizică a oricărei persoane; să nu aducă prin candidatura sa prejudicii de imagine formaţiunilor partenere ale Alianţei.

11. să nu fi trecut de la o formaţiune la alta în cadrul Alianţei;

12. să nu fi migrat în mod repetat de la o formaţiune politică la alta în ultimii 5 ani.