Gheorghe Cornescu susţine că şeful Ministerului Public are atribuţii extrem de restrânse în gestionarea procurorilor, iar inflaţia de acte normative, dublată de o instabilitate legislativă, constituie puncte slabe în gestionarea instituţiei.
Procurorul Cornescu consideră că sunt extrem de importante „şi propunerile de modificare a dispoziţiilor Constituţiei, referitoare la aspectele care privesc sistemul judiciar şi aplicarea legii, respectiv: eliminarea prezumţiei dobândirii licite a averii pentru a creşte eficienţa în instituirea măsurilor asiguratorii şi recuperarea pagubelor; eliminarea imunităţilor pentru parlamentari şi foştii miniştri care sunt cercetaţi pentru comiterea faptelor penale; creşterea perioadei reţinerii de la 24 de ore la cel puţin 72 de ore”.
Elena Hach pledează pentru amendarea sistemului actual de admitere în magistratură, a procedurilor de promovare în funcţii de execuţie şi a sistemului de evaluare a procurorilor.
„Prin educaţie, formare continuă şi o muncă ce presupune un consum nervos deosebit, fiecare dintre noi aduce permanent un aport la înfăptuirea actului de justiţie. Un act de justiţie judicios presupune un volum de muncă substanţial, competenţă profesională şi de ce nu, multă valoare. Experienţa acumulată de-a lungul timpului în funcţii de execuţie ori coordonare şi conducere în sistemul Ministerului Public, Consiliul Superior al Magistraturii, respectiv Ministerul Justiţiei pune bazele unei viziuni moderne şi dinamice asupra parchetelor şi nu în ultimul rând asupra procurorilor”, arată în proiectul său de management Elena Hach.
Gheorghe Moţa susţine că sistemul judiciar se confruntă cu şase vulnerabilităţi majore, una fiind „gradul redus de independenţă”, întrucât aceast este ameninţată prin acţiuni atât ale Executivului, cât şi ale Preşedinţiei.
„Pe plan legislativ propunem incriminarea unor fapte prin care se încearcă aservirea justiţiei şi subordonarea activităţii parchetelor. Apărarea independenţei, imparţialităţii şi reputaţiei profesionale a procurorilor supuşi oricărei forme de presiune din partea factorului politic. Reacţie proactivă în raport cu declaraţiile publice privind modul de instrumentare a unor cauze penale, declaraţii făcute de reprezentanţi ai legislativului şi executivului, constând în sesizarea Consiliului Superior al Magistraturii pentru apărarea independenţei procurorilor”, sunt propunerile lui Gheorghe Moţa.
Tiberiu Niţu susţine în proiectul său de management că eficacitatea redusă a sistemului, lipsa de omogenitate în exercitarea actului de conducere, inconsecvenţa jurisprudenei constituie vulnerabilităţi ale Ministerului Public.
„În elaborarea acestui proiect managerial m-am raportat la activitatea Ministerului Public derulată până în prezent, analizată prin prisma experienţei dobândite ca procuror, dar mai ales în funcţia de prim-adjunct al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, precum şi în funcţia de inspector judiciar în cadrul Inspecţiei Judiciare”, notează Tiberiu Niţu, considerat unul dintre favoriţii la funcţia de procuror general al României, având în vedere experienţa sa ca „număr doi” în Ministerul Public.
Constantin Sima, candidat pentru funcţia de procuror general dar şi la şefia Direcţiei Naţionale Anticorupţie, vrea reorganizarea DNA, despre care spune că a comis erori, şi apreciază că informarea controlul şi consultarea „pot transforma spectaculos calitatea muncii în Ministerul Public”.
După ce face trimiteri la prevederile referitoare la organizarea Ministerului Public, Sima face o analiză SWOT a activităţii instituţiilor aflate în structura Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
În cazul DNA, menţionează ca puncte tari stabilitatea conducerii, aceeaşi în ultimii şapte ani, şi un corp de magistraţi bine pregătiţi profesional. Ca puncte slabe, el menţionează numărul achitaţilor definitiv înregistraţi în cursul anului 2011, de 37 din 359 inculpaţi judecaţi definitiv, ceea ce reprezintă 10,3% şi faptul că din totalul de 2.270 cauze soluţionate în 2011 numai în 233 s-a dispus trimiterea în judecată prin rechizitoriu, ceea ce reprezintă 10,3%.